Franţa a adoptat un proiect de lege restrictiv privind combaterea terorismului, iniţiativă contestată de ONG-uri pentru drepturile omului

Înainte de supunerea proiectului la vot, ministrul francez de Interne, Gerard Collomb, a descris Franţa ca fiind "încă într-o stare de război", întrucât autorităţile se luptă să facă faţă ameninţării reprezentate de islamişti străini şi de militanţi din ţară.

Peste 240 de persoane au fost ucise în Franţa în atacuri începând din 2015, comise de către persoane care s-au asociat organizaţiei teroriste Stat Islamic. În cel mai recent atac, la 1 octombrie, un bărbat a strigat "Allahu Akbar" ("Dumnezeu este mare") înainte de a înjunghia mortal două femei în afara gării din Marsilia.

Camera inferioară a Parlamentului de la Paris a adoptat proiectul de lege cu 415 voturi pentru şi 127 împotrivă. Iniţiativa va fi supusă unor amendamente în Senat şi în Adunarea Naţională, înainte de un vot final preconizat pentru mijlocul lunii octombrie.

"Parlamentarii şi-au dat seama că ameninţarea curentă este serioasă şi că trebuie să ne protejăm împotriva teroriştilor. Acest lucru trebuie făcut într-un mod care să echilibreze securitatea şi libertatea. Acest document va ajuta la protejarea francezilor", a spus Gerard Collomb, după încheierea procedurii de vot.

Noua legislaţie prevede adoptarea puterilor extraordinare conferinte de starea de urgenţă existentă în prezent în Franţa, cu o supraveghere limitată din partea sistemului judiciar. Ministerul de Interne, fără aprobarea unui judecător, va putea să creeze zone de securitate atunci când există o ameninţare, limitând circulaţia persoanelor şi a vehiculelor şi având puterea de a desfăşura percheziţii în zona de risc.

În plus, autorităţile responsabile cu securitatea vor avea dreptul să închidă moscheile şi alte lăcaşuri de cult suspectate că incită la violenţă în Franţa sau în străinătate sau care oferă justificare actelor de terorism.

Poliţia va avea, de asemenea, mai multe puteri de a percheziţiona proprietăţile private, dacă are aprobare judiciară, şi va putea impune restricţii de călătorie sau "etichete de supraveghere" pentru persoanele considerate o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

Unele organizaţii pentru drepturile omului au rezerve în privinţa acestei iniţiative legislative, avertizând că ar duce la încălcarea libertăţilor civile.

"Franţa a devenit atât de dependentă de starea de urgenţă încât vrea să introducă o parte din aceste măsuri abuzive în dreptul comun", este poziţia Human Rights Watch.

Organizaţiile neguvernamentale consideră că parlamentarii francezi au ales politica fricii în detrimentul protejării libertăţilor civile greu câştigate şi au cerut Parlamentului şi sistemului judiciar să monitorizeze îndeaproape modul în care guvernul va folosi noile puteri.