MONITORUL APĂRĂRII | Germania şi Franţa pledează pentru înfiinţarea unei armate europene

Emmanuel Macron şi Angela Merkel au semnat marţi Tratatul de la Aachen, confirmând angajamentul de cooperare la 56 de ani de la Acordul Elysee, care a marcat reconcilierea postbelică la nivel bilateral.

Cu ocazia ceremoniei, Angela Merkel a declarat că noul Tratat promovează "cultura militară comună şi industria militară", contribuind la "crearea unei armate europene", potrivit Europe1.

"Se afirmă puteri autoritariste. Să construim o armată europeană reală pentru a ne putea apăra şi pentru a avea o politică externă reală", a afirmat, la rândul său, Emmanuel Macron, citat de Agenţia France-Presse.

Tratatul de la Aachen prevede intensificarea cooperării franco-germane în materie de securitate prin "aprofundarea cooperării în materie de politică externă, internă şi în privinţa apărării". Franţa şi Germania asumă angajamentul de a "oferi asistenţă reciprocă prin toate mijloacele de care dispun, inclusiv prin forţe armate în cazul agresiunilor vizând teritorii", conform Deutsche Welle.

Parisul şi Berlinul vor înfiinţa un Consiliu de apărare şi securitate care va exercita rol politic în respectarea angajamentelor. La nivelul diplomatic, Berlinul şi Parisul vor face eforturi pentru admiterea Germaniei ca membru permanent în Consiliul de Securitate ONU. De asemenea, Germania şi Franţa vor avea poziţii diplomatice similare.

Tratatul conţine referiri la modalităţi de consolidare a relaţiilor dintre cetăţeni şi companii din ambele ţări, inclusiv prin stimularea bilingvismului în comunităţile situate la frontiera franco-germană. De asemenea, Franţa şi Germania intenţionează intensificarea relaţiilor comerciale şi armonizarea reglementărilor în domeniul afacerilor.

La sfârşitul anului 2018, Emmanuel Macron a declarat că Uniunea Europeană trebuie să înfiinţeze propria armată, pentru a reduce dependenţa de Washington în materie de apărare. Preşedintele Franţei denunţa apariţia unor "puteri autoritariste" şi evoca necesitatea apărării Europei de Rusia, China şi chiar Statele Unite. "Nu vom putea apăra europenii dacă nu decidem să avem o adevărată armată europeană. În faţa Rusiei, care este la frontierele noastre şi care arată că poate fi ameninţătoare, trebuie să avem o Europă care să se poată apăra mai mult de una singură, fără a depinde doar de Statele Unite, şi care să fie mai suverană", declara Emmanuel Macron în noiembrie 2018. Liderul Franţei avertiza, fără a oferi detalii, că există "puteri autoritariste ce reapar şi se reînarmează la frontierele Europei". "Trebuie să ne apărăm de China, de Rusia şi chiar de Statele Unite ale Americii", a adăugat Emmanuel Macron.

Preşedintele Franţei a denunţat decizia preşedintelui Donald Trump de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), semnat cu Rusia: "Cine va fi victima principală a acestei decizii? Europa şi securitatea sa".

Uniunea Europeană a atras atenţia Administraţiei Donald Trump că decizia de retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) va genera "instabilitate" şi o "cursă a înarmării", cu efecte asupra ţărilor europene. Administraţia Vladimir Putin a condamnat decizia preşedintelui Donald Trump privind eventuala retragere a Statelor Unite din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF). În acest context, fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a îndemnat aliaţii Statelor Unite să nu devină "rampe de lansare a rachetelor americane".

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pledează pentru aprofundarea integrării la nivelul Uniunii Europene. Statele Uniunii Europene au stabilit să aloce fonduri suplimentare pentru proiecte militare europene, în contextul ieşirii din Blocul comunitar a Marii Britanii, care se opune oricăror iniţiative ce ar putea conduce la crearea unei armate a UE. Agenţia Europeană a Apărării a decis în 2017 constituirea unui Mecanism pentru Cooperare Financiară ca sursă pentru finanţarea structurilor de apărare ale Uniunii Europene.

CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI ÎN MONITORUL APĂRĂRII ŞI SECURITĂŢII