NYT: Tinerii au devenit sceptici privind libertatea şi democraţia, probabil ca efect al culturii parentale cu accent exagerat pe siguranţă

"Tinerii americani par să îşi piardă încrederea în libertate. De ce? Potrivit rezultatelor Sondajului privind valorile, doar aproximativ 30% dintre americanii născuţi după anul 1980 cred că este absolut esenţial să trăiască într-un stat democratic, faţă de 72% dintre americanii născuţi înainte de al II-lea Război Mondial. În 1995, 16% dintre americanii adolescenţi şi tineri adulţi considerau că democraţia este o idee inadecvată; în 2011, ponderea acestora a crescut la nivelul de 24%", notează editorialistul Clay Routledge, profesor de Psihologie la Universitatea din Dakota de Nord, într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul "De ce tinerii de la începutul mileniului al III-lea sunt sceptici privind libertatea".

"Tinerii americani sunt, în mod disproporţionat, sceptici şi în legătură cu libertatea de exprimare", continuă editorialistul NYT. Un sondaj efectuat în anul 2015 de Institutul Pew arăta că 40% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 34 de ani cred că instituţiile guvernamentale ar trebui să poată reglementa anumite tipuri de discursuri ofensatoare. Doar 27% dintre persoanele din categoria de vârstă 35-50 de ani, 20% dintre cei cu vârste între 51 şi 69 de ani şi 12% dintre cei care au între 70 şi 87 de ani împărtăşesc această opinie.

"Pentru mulţi analişti conservatori, mai ales cei preocupaţi de atitudinile din campusurile universitare, aceasta este pur şi simplu o dovadă în plus privind influenţa negativă subtilă pe care stânga radicală o are în mediile academice. Dar în timp ce ideologia joacă în mod categoric un rol în acest caz, aceste tendinţe depăşesc liniile afilierilor politice, după cum o arată cifrele sondajelor", explică NYT.

Un studiu efectuat de Institutul Gallup în 2016 relevă că majoritatea studenţilor, fie că sunt simpatizanţi ai Partidului Democrat sau ai celui Republican din SUA, consideră că administratorii colegiilor universitare trebuie să aibă dreptul de a restricţiona discursuri care sunt ofensatoare pentru anumite categorii de persoane. Un sondaj privind atitudinile studenţilor în privinţa libertăţii de exprimare publicat săptămâna trecută de Fundaţia pentru Drepturi Individuale în Educaţie arată că 66% dintre studenţii care susţin Partidul Democrat şi 47% dintre cei cu simpatii republicane cred că există situaţii în care un colegiu poate retrage invitaţia adresată unui expert chiar şi după anunţarea evenimentului. Iar un studiu publicat de Institutul Brookings în septembrie releva că 20% dintre studenţii cu simpatii democrate şi 22% dintre cei care votează cu republicanii cred că este acceptabil ca organizaţii studenţeşti să recurgă la violenţă pentru a împiedica o persoană să rostească un discurs.

"Dacă scepticismul faţă de democraţie şi libertatea de exprimare nu reprezintă poziţii politice, atunci ce reprezintă? Care sunt factorii ce unesc atât de mulţi americani în aceste atitudini? Propun ca răspuns «teama» - inamicul absolut al libertăţii", afirmă editorialistul Clay Routledge.

"Cultura parentală din SUA a devenit din ce în ce mai protecţionistă şi concentrată pe siguranţă, după cum o arată fenomenul «părinţilor tip elicopter». Beneficiile creşterii siguranţei sunt multe. Dar, începând de la un anumit punct, protejarea copiilor de situaţii dăunătoare care nu sunt necesare s-a combinat cu protejarea lor de factori de stres şi de situaţii de incertitudine (de genul rezolvării problemelor zilnice, precum a se pierde şi a se descurca pe cont propriu), situaţii care sunt esenţiale dezvoltării indepedenţei personale", explică editorialistul NYT.

Specialiştii au stabilit o asociere între fenomenul "părinţilor tip elicopter" şi cazurile studenţilor care au niveluri scăzute de încredere în ei înşişi. În plus, un studiu publicat în septembrie arată că adolescenţii şi tinerii adulţi din prezent prezintă o probabilitate mai redusă de a se implica în activităţi care necesită independenţă personală, precum munca pentru a se întreţine, condusul unei maşini, întâlniri cu persoane de care sunt atraşi şi petrecerea timpului cu prieteni fără supravegherea de către adulţi.

"Colegiile şi universităţile au amplificat problema dependenţei prin promovarea a ceea ce uneori se numeşte cultura victimizării. Studenţii americani (care sunt cei mai protejaţi şi cei mai privilegiaţi oameni de pe planetă) trebuie să fie feriţi şi încurajaţi să fie permanent vigilenţi şi să semnaleze orice comportament care poate genera disconfort emoţional. Sentimente şi experienţe care pe vremuri erau considerate parte a vieţii de zi cu zi, precum cazul în care eşti nemulţumit de opinia politică a cuiva, au acum o probabilitate mai mare să fie tratate ca fiind dăunătoare sănătăţii mentale. Iar, pentru agravarea problemei, cultura victimizării este «contagioasă». Studiile arată că atunci când un grup este acuzat că le provoacă rău altora, membrii grupului acuzat tind la rândul lor să considere că grupul lor este şi el discriminat", explică editorialistul.

"Ar putea exista unele beneficii ale intensificării sensibilităţii faţă de vulnerabilităţile psihologice ale studenţilor. Tinerii din perioada actuală se confruntă cu factori de stres unici, precum uşurinţa activităţilor de hărţuire în mediile de socializare online. Dar, în loc să ajute, cultura victimizării nu face decât să agraveze problema. Teama, în toate formele ei, este în centrul acestor probleme - teama de eşec, de situaţii ridicole, de disconfort, de stigmatizare, de incertitudine. Sigur că aceste temeri ne afectează pe toţi, indiferent de categorie. Dar exact aici este problema: cultura noastră nu îi pregăteşte pe tineri să facă faţă ameninţărilor inevitabile. De fapt, în pofida faptului că sunt crescuţi într-o societate mai sigură şi mai bună decât cea a generaţiilor trecute, tinerii americani semnalează în prezent niveluri mai ridicate de anxietate. Teama împinge oamenii să adopte poziţii defensive. Atunci când oamenii sunt îngrijoraţi, sunt mai puţin deschişi faţă de idei şi opinii diverse, sunt mai puţin toleranţi şi iertători cu cei care au alte păreri", subliniază editorialistul Clay Routledge, avertizând că "teama îi face pe oameni să privilegieze siguranţa socială în detrimentul libertăţii".

"Ce se poate face? Nu este suficient să îi criticăm pe tineri pentru că sunt excesiv de sensibili şi insuficient de independenţi. Nu ei au conceput cultura noastră axată pe siguranţă. Trebuie să îi eliberăm, să îi lăsăm să exploreze liberi societatea, să îi lăsăm să facă greşeli, să aibă eşecuri, să simtă durere emoţională, să înveţe să regleze singuri teama şi disconfortul. Dacă vrem ca viitoarele generaţii să aibă încredere în libertate, trebuie să le redăm încrederea în propriile capacităţi", încheie editorialistul Clay Routledge.

Citeşte şi: ACCIDENT în Bucureşti. Patru persoane, rănite după ce o autobasculantă a lovit trei maşini şi a pătruns pe trotuar oprind, la limită, în faţa unei farmacii | FOTO

Citeşte şi: Dr. Streinu Cercel: 80% dintre persoanele care s-au tratat de hepatita C rămân cu virusul în sânge

Citeşte şi: Oraşul care le poartă noroc sportivilor români. Constantina Diţă, campioană olimpică la maraton în Beijing, despre liderul en-titre al tenisului feminin Simona Halep