Polemică privind prezenţa navelor de croazieră mari în Veneţia

Dezbaterea este aprinsă între apărătorii patrimoniului din Veneţia, înspăimântaţi de impactul acestor nave, şi avocaţii giganţilor mării, care au rol important în economia acestui oraş, care prosperă datorită turismului.

"În Veneţia este imposibil să avem o altă Concordia", a dat asigurări ferme Massimo Bernardo, preşedintele Comitetului Venice Cruise.

"Un ordin al căpităniei din Veneţia impune prezenţa la bord a doi piloţi şi două remorchere, în afară de comandant. Pentru ca să aibă loc un accident, ar trebui ca toţi să devină nebuni pe neaşteptate", a glumit Bernardo.

Totuşi, este într-adevăr înfiorător de văzut cum aceste nave înalte cât nişte clădiri trec la câţiva metri de locuri excepţionale, precum Piazza San-Marco sau Punta della Dogana.

"Ele sunt asemeni unei răni şi, într-adevăr prea mari pentru a trece pe aici, dar ele aduc mulţi turişti în Veneţia", a observat Mattia Florian, un şofer de taxi pe apă, în vârstă de 29 de ani.

Potrivit datelor comunicate de către European Cruise Council (ECC), pentru AFP, sectorul croazierelor, în care sunt angajate 5.470 de persoane, a contribuit, în 2011, cu 536 milioane de euro la economia Veneţiei.

De asemenea, potrivit ECC, croazierele reprezintă 20 la sută din afluxul de turişti în Veneţia, a cărei populaţie a scăzut spre sfârşitul anului la 58.000 de locuitori, pe când cel al turiştilor a depăşit 20 de milioane pe an.

"Este evident că aceste resurse, într-o perioadă dificilă pentru piaţa muncii, sunt din ce în ce mai necesare", a menţionat Roberto Perocchio, directorul general al Terminalului de Pasageri ai Croazierelor.

"Este foarte important să menţinem vie reţeaua economică şi socială a oraşului", a adăugat Perocchio, în timp ce Veneţiei îi este deseori reproşat faptul că s-a transformat într-un oraş-muzeu, ai cărui locuitori emigrează în cautarea unui loc de muncă.

Argumentul lui Perocchio nu l-a convins pe Cristiano Gasparetto, un arhitect veneţian, membru activ al asociaţiei pentru apărarea patrimoniului, Italia Nostra. Îndrăgostit de oraşul său, el îi atacă neîncetat pe "monştrii" care îi distrug peisajul.

"O navă de o astfel de dimensiune deplasează cantităţi enorme de apă, chiar dacă avansează încet. Aceasta duce la facerea şi refacerea malurilor", relatează Gasparetto, subliniind costul la care este supus bugetul local de către navele mari.

În afară de "distrugerea malurilor şi a fundaţiilor clădirilor", Gasparetto a denunţat, de asemenea, "poluarea atmosferică, provocată de o navă care staţionează o zi, care este echivalentă cu poluarea a 15.500 de automobile", fără a uita şi de "undele electromagnetice ale radarelor".

"Navele de croaziere sunt inestetice, poluează şi distrug ecosistemul lagunei", a conchis Gasparetto.

"Potrivit specialiştilor, în cinci-şase ani laguna va deveni un braţ al mării, un ecosistem care va fi complet modificat, incapabil de a se autocurăţa ca în prezent", afirmă arhitectul.

O dezbatere locală care nu lasă indifferent pe nimeni din străinătate: în octombrie, personalităţi internaţionale din domeniul culturii, printre care şi scriitorul turc, Orhan Pamuk şi artistul american Bill Viola, au înaintat o petiţie către Guvernul Italiei, cerând restricţionarea accesului în laguna Veneţiei a navelor de croazieră.

"Voi vrem să denunţăm prezenţa crescândă, invazivă şi necontrolată a navelor mari de croazieră în lagună şi în apropiere de bazilica San Marco", se afirmă în petiţie. "Prezenţa lor provoacă temeri în legătură cu deteriorare gravă a mediului şi pune în pericol conservarea patrimoniului artistic al oraşului", adaugă textul. 

Citeşte şi: Un an de la naufragiul Costa Concordia: Familiile victimelor şi supravieţuitorii comemorează duminică tragicul eveniment