Politica italiană pe un butoi gata să explodeze. Parlamentul nu a ajuns la un consens pentru alegerea preşedintelui

Premierul Mario Draghi rămâne candidatul favorit, dar îngrijorarea că promovarea sa la şefia statului ar putea spulbera guvernul său de coaliţie şi declanşa alegeri naţionale anticipate i-a complicat perspectivele. Un al doilea tur de scrutin va avea loc marţi, după ce majoritatea celor 1.008 "mari electori" au votat în alb luni, într-un vot care a durat aproape cinci ore.

Deşi în mare parte ceremonial, postul prezidenţial italian este, de asemenea, foarte influent, şeful statului fiind adesea chemat să rezolve crizele politice în a treia economie ca mărime din zona euro, unde guvernele supravieţuiesc în medie abia un an, scrie Reuters. 

Draghi a precizat că i-ar plăcea postul prestigios, dar partidele importante nu l-au susţinut încă, temându-se că gestul său ar putea perturba lupta împotriva COVID-19 şi ar putea afecta eforturile de a primi miliarde de euro din fondurile UE de ajutorare în caz de pandemie.

"Muncesc pentru a mă asigura că în următoarele ore centrul-dreapta va oferi nu doar una, ci mai multe propuneri de calitate", a declarat luni seară liderul dreptei Liga, Matteo Salvini, sugerând că nu s-a format un consens în spatele lui Draghi.

Salvini s-a aflat în centrul discuţiilor de luni, întâlnindu-se separat cu liderul Partidului Democrat de centru-stânga, Enrico Letta, şi cu fostul premier Giuseppe Conte, care conduce Mişcarea 5 Stele, cea mai mare forţă din parlament.

După întâlnirea cu Letta, Salvini şi Conte au declarat că "lucrează la unele opţiuni" şi că se vor revedea marţi. 5-Star a declarat că a existat un acord asupra necesităţii de a găsi un candidat reciproc acceptabil "care să unească ţara".

În cazul în care Draghi nu va reuşi să obţină postul de şef al statului, unii comentatori sugerează că ar putea să nu vrea să continue nici ca prim-ministru, dacă coaliţia care îi susţine guvernul se va diviza din cauza alegerilor prezidenţiale.

"Indiferent de rezultat, echilibrul politic care a prevalat de când Draghi a devenit prim-ministru în februarie 2021 a fost zdruncinat, dacă nu chiar rupt", a declarat Wolfango Piccoli, un expert politic.

Un candidat câştigător are nevoie de o majoritate de două treimi în oricare dintre primele trei tururi de scrutin, majoritatea absolută fiind suficientă ulterior. Doar trei preşedinţi au fost aleşi în primul tur de scrutin, marea majoritate fiind ridicaţi începând cu al patrulea tur de scrutin. Parlamentul intenţionează să organizeze câte un scrutin pe zi. citiţi mai departe

În cazul în care Draghi ar deveni şef de stat, ar fi nevoie imediat de o înţelegere cu privire la cine ar trebui să-l înlocuiască în funcţia de prim-ministru pentru a preveni o paralizie politică prelungită.

Parlamentul este profund fracturat şi niciun bloc nu are o majoritate absolută, ceea ce înseamnă că va fi nevoie de un fel de compromis.

Diverse nume au fost vehiculate în presă pentru a prelua acest rol, printre care preşedintele Senatului Elisabetta Casellati, fostul preşedinte al Camerei inferioare Pier Ferdinando Casini, fostul premier Giuliano Amato şi Elisabetta Belloni, care coordonează serviciile secrete.

Unii politicieni au declarat că doresc ca preşedintele demisionar Sergio Mattarella să accepte un al doilea mandat. Până acum, acesta a exclus acest lucru.