Presa internaţională comentează pe larg criticile Comisiei Europene cuprinse în proiectul de raport pentru România. Ce scriu ziarele europene

Comisia Europeană critică dur situaţia democratică din România, ţară pe care intenţionează să o plaseze sub supraveghere atentă, însoţită de o nouă evaluare până la sfârşitul anului, potrivit proiectului de raport pe care urmează să îl adopte miercuri, scrie AFP.

Raportul va fi dat publicităţii la ora 11.00 GMT (14.00 ora României), a anunţat serviciul de presă al purtătorului de cuvânt al Executivului european.

România spera ca monitorizarea să se încheie, considerând acest program un stigmat care, alături de excluderea ţării de la aderarea la Schengen, o face membru UE de rangul doi, scrie DEUTSCHE WELLE, adăugând că un nou raport va fi elaborat la sfârşitul anului.

Până atunci, Bruxelles-ul vrea să urmărească situaţia cu ocazia "misiunilor regulate" şi a unui dialog cu autorităţile române, adaugă AFP.

Într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso pentru a răspunde aşteptărilor UE, premierul Victor Ponta a promis să abroge ordonanţa de urgenţă care a redus puterile Curţii Constituţionale şi să găsească un nou Avocat al Poporului care să se bucure se sprijinul tuturor partidelor, scrie FINANCIAL TIMES.

"Aş vrea să vă asigur, domnule preşedinte, că aceste demersuri exprimă angajamentul ferm al României de a respecta pe deplin statutul său, ca membru al Uniunii Europene", a scris Ponta în această scrisoare obţinută de Financial Times.

Rapida schimbare la 180 de grade a lui Ponta reprezintă o victorie semnificativă pentru Barroso, care l-a convocat pe premierul român la Bruxelles săptămâna trecută, pentru a-i transmite nemulţumirea Comisiei faţă de mutările efectuate de guvernarea sa, adaugă cotidianul britanic.

Premierul român a fost criticat dur pentru atacul politic asupra preşedintelui suspendat Traian Băsescu şi a Constituţiei ţării, dar Băsescu nu este nici el un înger, scrie DER SPIEGEL, într-un articol intitulat "Clicile corupte se luptă pentru putere în România".

Premierul român dă dovadă de calm. Chiar dacă se confruntă cu cele mai dificile întrebări din partea jurnaliştilor ostili, el nu îşi pierde sângele rece, ci răspunde cu reţinere, folosind testatul şi adevăratul limbaj al democraţiei, afişându-şi deseori zâmbetul larg şi inocent, scrie Der Spiegel.

Ponta şi echipa sa, chiar dacă au dat dovadă probabil de mai multă îndrăzneală decât în mod obişnuit, reprezintă cu greu o schimbare fundamentală a culturii politice din România. A devenit un standard în ţară ca, după o schimbare de putere, un număr uriaş de funcţionari publici să îşi piardă locurile de muncă în favoarea celor loiali partidului venit la putere. Astfel, mulţi politicieni din ţară se apără de pierderea influenţei schimbând periodic partidul. De fapt, în acest fel a reuşit Ponta să obţină o majoritate parlamentară, adaugă cotidianul german.

O viziune similară asupra politicii din România o întâlnim şi în LE FIGARO, care citează un oficial european. "Este o problemă de cultură politică. Imediat ce un partid ajunge la putere, se crede îndreptăţit să schimbe tot, inclusiv regulile jocului. Sunt puţine figuri angelice la Bucureşti", afirmă el.

Autorităţile europene au fost atrase într-o dispută politică brutală care paralizează România, acuzându-l pe premierul Victor Ponta de abuz sistematic asupra Constituţiei ţării şi subminarea statului de drept în campania sa de înlăturare de la putere a preşedintelui ţării, scrie THE GUARDIAN.

Comisia Europeană foloseşte un limbaj fără precedent în raportul său privind România, afirmă EURACTIV. În cazul în care ordinea constituţională nu este respectată, România şi-ar putea vedea suspendat dreptul de vot în Consiliul UE, afirmă sursa citată.

Raportul pentru România contrastează puternic cu un document similar privind Bulgaria. Spre deosebire de România, unde consideraţiile politice sunt predominante, Bulgaria este criticată pentru eşecul său de a combate crima organizată. Raportul politic se încheie cu 30 de recomandări adresate autorităţilor române (în contrast, recomandările pentru Bulgaria sunt doar 17).

Aparenta cedare a lui Ponta în faţa presiunii UE şi a criticilor din partea unor ţări ca Germania a calmat într-o oarecare măsură scandalul politic în care Bucureştiul a fost acuzat că subminează democraţia, scrie EUOBSERVER. Dar monitorizarea Bruxelles-ului - considerată umilitoare şi fiind tot mai mult legată de eforturile Bucureştiului de a adera la Schengen - va continua în situaţia actuală.