Principalele televiziuni din Turcia, criticate pentru eşecul privind acoperirea protestelor

În timp ce primele confruntări cu autorităţile semănau furie în jur, multe televiziuni turce au refuzat să-şi întrerupă programele obişnuite pentru a difuza informaţii despre aceste evenimente.

Potrivit bloomberg.com, difuzarea documentarului despre pinguini l-au transformat pe Dogan - alături de alţi patroni de televiziuni din Turcia - în ţintă a manifestanţilor, care au făcut din protestul faţă de planul de reamenajare a Parcului Gezi şi de reducere a suprafeţelor verzi din Istanbul într-unul faţă de premierul Recep Tayyip Erdogan, criticat pentru politicile cu caracter islamist. Erdogan, aflat la putere din 2002, este liderul Partidului pentru Dreptate şi Dezvoltare (AKP), format pe structurile unei foste mişcări islamiste. În urmă cu două săptămâni, Parlamentul turc a aprobat o lege care interzice vânzarea şi consumul de băuturi alcoolice în intervalul orar 22.00 - 6.00, o situaţie care a nemulţumit tinerii turci. Acuzat de atitudine islamistă, Erdogan a dat asigurări că este determinat să respecte caracterul secular al statului turc.

Miercuri, bilanţul violenţelor din Turcia - extinse în aproximativ 60 de oraşe - ajunsese la trei morţi şi peste 2.000 de răniţi.

Protestatarii - care cer demisia premierului - spun că lipsa de acoperire mediatică a evenimentelor arată că patronii de trusturi media vor să rămână în termeni buni - la fel ca şi reprezentanţii poliţiei şi ai justiţiei - cu Erdogan şi AKP. Manifestanţii mai spun că principalele televiziuni din Turcia promovează doar AKP.

Într-un sondaj online realizat de Universitatea Bilgi din Istanbul, săptămâna aceasta, la care au participat 3.000 de persoane, 84% dintre respondenţi au spus că lipsa de acoperire mediatică a protestelor i-a făcut să se alăture manifestanţilor şi doar 56% au spus că au făcut acest lucru pentru a protesta faţă de distrugerea parcului Gezi.

Două mici televiziuni din opoziţie au difuzat intens imagini de la proteste - Halk TV şi Ulusal TV, iar platforma de microblogging Twitter a fost una dintre principalele surse de informare.

Mulţi patroni de presă îşi finanţează operaţiunile din print şi TV din afaceri din alte domenii - precum energetic, bancar şi minier.

Astfel, miliardarul Ferit Sahenk, proprietarul Dogus Holding, deţine 24% din acţiuni la cea mai mare bancă din Turcia, Turkiye Garanti Bankasi AS (GARAN). Mogulul Turgay Ciner, care are afaceri în minerit, deţine BloombergHT, ziarul şi reţeaua TV Haberturk, iar luna trecută a cumpărat Show TV, după ce guvernul a confiscat televiziunea de la un alt miliardar, Mehmet Emin
Karamehmet, din cauza unor datorii.

Dogan, care deţine cel mai mare grup media din Turcia, are motive să nu "supere" guvernul. În 2009, Dogan Yayin Holding AS (DYHOL) a primit o amendă de 3,8 miliarde de dolari, după ce în ziarele grupului media au apărut acuzaţii de corupţie la adresa unor persoane asociate AKP. Oficialii turci spun însă că amenda a fost dată pentru încălcarea legislaţiei privind taxele.

De cealaltă parte, Oguz Usluer, coordonator general la Haberturk, spune că televiziunea a ales să nu difuzeze imagini de la proteste pentru a nu "agita" alte grupuri.

CEO Dogus Media Group, Cem Aydin, spune că în prezent compania examinează modul în care s-ar putea restabili încrederea publicului în presa turcă, adăugând că aceste critici sunt justificate.

Analiştii spun că de fapt lipsa de acoperire mediatică a devenit una din principalele chestiuni rezultate în urma protestelor, subliniind încă o dată că presa turcă se confruntă cu grave probleme în ceea ce priveşte libertatea de exprimare. Toate acestea au fost alimentate de faptul că social media a fost atacată de Guvernul turc pentru că ar induce în eroare populaţia.

Pe 2 iunie, Erdogan califica social media drept un "blestem al societăţilor" şi spunea că pe Twitter sunt propagate "minciuni şi exagerări". Vicepremierul Bulent Arinc a declarat că Guvernul turc "ar fi putut bloca accesul la internet dar nu a făcut-o". Circa 47% dintre locuinţele din Turcia au acces la internet, potrivit unor date publicate anul trecut, fapt care stârneşte temeri privind numărul mic al persoanelor cărora le sunt oferite informaţii despre evenimente.

Potrivit AFP, Guvernul turc s-a angajat într-o adevărată vânătoare a utilizatorilor de reţele de socializare, care au detronat presa tradiţională. Marţi, 25 de persoane au fost reţinute la Izmir pentru că ar fi difuzat pe Twitter informaţii "false sau defăimătoare" despre proteste.

Pentru mulţi dintre protestatari, reţelele de socializare reprezintă singurul spaţiu de reală libertate de exprimare comparativ cu ziarele, radiourile şi televiziunile, care sunt în majoritate controlate. Mediile sociale au devenit, potrivit specialiştilor citaţi de AFP, "platforme de rezistenţă".

Citeşte şi: PROTESTELE din TURCIA: Un poliţist a murit după ce a fost rănit în timpul manifestaţiilor

Citeşte şi: PROTESTELE din TURCIA: Recep Tayyip Erdogan, aşteptat în ţară de zeci de mii de manifestanţi care îi cer demisia