Raport: UE este mai bine pregătită să facă faţă provocărilor legate de statul de drept

„În comparaţie cu prima ediţie a raportului privind statul de drept din 2020, statele membre şi UE în ansamblu sunt mult mai bine pregătite să detecteze, să prevină şi să abordeze provocările emergente. Acest lucru contribuie la rezilienţa democraţiilor noastre europene şi sprijină încrederea reciprocă în UE, precum şi buna funcţionare a pieţei unice, aducând beneficii mediului de afaceri care favorizează competitivitatea şi creşterea sustenabilă”, se arată într-un comunicat al CE.

Conform acestuia, două treimi (68 %) din recomandările din 2023 au fost puse în aplicare, integral sau parţial.

„În unele state membre persistă însă preocupări sistematice şi situaţia s-a deteriorat şi mai mult. Aceste preocupări sunt menţionate în recomandările din raportul de anul acesta. Prezentul raport nu cuprinde recomandări pentru ţările implicate în procesul de aderare, deoarece recomandările pentru aceste ţări sunt formulate exclusiv în contextul pachetului anual privind extinderea”, se mai arată în comunicat.

Raportul de anul acesta include, pentru prima dată, patru capitole consacrate fiecărei ţări privind evoluţiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia. Includerea în raportul privind statul de drept a acestor ţări implicate în procesul de aderare, cele mai avansate în acest proces, le va sprijini eforturile de reformă; acest demers va ajuta autorităţile din aceste ţări să realizeze progrese suplimentare în procesul de aderare şi să se pregătească pentru continuarea eforturilor pe care vor trebui să le depună în viitor în calitate de state membre în privinţa statului de drept.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special publicat miercuri, peste 7 din 10 cetăţeni ai UE sunt de acord că UE joacă un rol important în sprijinirea statului de drept în ţara lor.

Aproape 9 din 10 cetăţeni ai UE consideră că este important ca toate statele membre ale UE să respecte valorile fundamentale ale UE, o opinie care a rămas stabilă din 2019 şi până acum. Mai mult, sentimentul de a se simţi informat cu privire la valorile fundamentale ale UE s-a îmbunătăţit semnificativ în multe ţări: în ansamblu, 51 % dintre cetăţenii UE se simt bine informaţi cu privire la valorile fundamentale ale UE şi la statul de drept, comparativ cu 43 % în 2019.

Ca în fiecare an, şi raportul din 2024 include o comunicare, în care este examinată situaţia per ansamblu în UE, şi 27 de capitole consacrate fiecărei ţări, în care se analizează evoluţiile semnificative înregistrate în fiecare stat membru. Raportul include, de asemenea, o evaluare a recomandărilor de anul trecut şi, pe această bază, prezintă din nou recomandări specifice adresate tuturor statelor membre.

Raportul vizează patru piloni: sistemele naţionale de justiţie, cadrele anticorupţie, libertatea şi pluralismul mass-mediei şi alte sisteme de control şi echilibru instituţional.

„Mai multe state membre au iniţiat sau au înregistrat progrese în ceea ce priveşte reforme importante de consolidare a independenţei sistemului judiciar. Acestea au depus eforturi legislative pentru a consolida independenţa şi eficacitatea consiliilor judiciare, pentru a îmbunătăţi procedurile de numire a judecătorilor, inclusiv în cadrul instanţelor supreme, sau pentru a consolida autonomia parchetelor. Cu toate acestea, persistă unele preocupări sistemice în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar şi s-au observat cazuri specifice de deteriorare a situaţiei. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea justiţiei şi să faciliteze accesul la justiţie. Însă în mai multe state membre, remunerarea judecătorilor şi a procurorilor reprezintă un motiv de îngrijorare şi a generat provocări în ceea ce priveşte recrutarea de personal judiciar calificat”, precizează CE.

În consecinţă, raportul de anul acesta recomandă statelor membre să abordeze provocări precum necesitatea unor garanţii în procedurile de numire a judecătorilor atât în instanţele inferioare, cât şi în posturile la nivel înalt, autonomia parchetelor sau necesitatea de a furniza resurse adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv salarii adecvate.

În ceea ce priveşte anticorupţia, de anul trecut, statele membre şi-au îmbunătăţit peisajul instituţional pentru a combate mai bine corupţia, inclusiv prin consolidarea resurselor alocate pentru serviciile de aplicare a legii, autorităţile de urmărire penală şi sistemul judiciar. În acelaşi timp, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, precum cele care reglementează activităţile de lobby şi normele privind conflictul de interese şi declaraţiile de avere, dar şi pentru a asigura investigarea şi urmărirea penală eficace a cazurilor de corupţie.

De la ultimul raport privind statul de drept, mai multe state membre au luat măsuri concrete pentru a îmbunătăţi siguranţa şi mediul de lucru al jurnaliştilor, inclusiv în lumina unor iniţiative ale Comisiei precum Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, deja în vigoare şi pe deplin aplicabil din august 2025, directiva şi recomandarea anti-SLAPP şi Recomandarea privind siguranţa jurnaliştilor.

În plus, sarcinile şi competenţele mai multor autorităţi naţionale de reglementare în domeniul mass-mediei au fost extinse, inclusiv ca urmare a intrării în vigoare a Actului legislativ al UE privind serviciile digitale, precum şi a înfiinţării sau extinderii unor registre online privind proprietatea asupra mass-mediei.

„Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă preocupări în ceea ce priveşte guvernanţa independentă sau stabilitatea financiară a serviciilor publice de radiodifuziune, transparenţa proprietăţii asupra mass-mediei, dreptul de acces la documentele publice şi alocarea transparentă şi echitabilă a publicităţii de stat. Încă o dată, Comisia a formulat mai multe recomandări vizând toate aceste domenii, inclusiv siguranţa jurnaliştilor”, arată Comisia.

În ceea ce priveşte mecanismele instituţionale de control şi echilibru, CE notează: „Statele membre au continuat să amelioreze calitatea proceselor legislative, implicând părţile interesate în aceste procese – o tendinţă observată în rapoartele anterioare privind statul de drept. Unele state membre au consolidat statutul şi resursele instituţiilor naţionale pentru drepturile omului, ale ombudsmanilor şi ale altor autorităţi independente. Iniţiativele de consolidare a cadrului pentru societatea civilă şi pentru finanţarea acesteia au continuat, de asemenea, în mai multe state membre. Cu toate acestea, în mai multe state membre persistă provocări, cum ar fi utilizarea excesivă a procedurilor accelerate sau calitatea generală a procesului legislativ, precum şi aspecte legate de consultarea părţilor interesate. Societatea civilă şi apărătorii drepturilor omului s-au confruntat din ce în ce mai mult cu provocări, restricţii juridice şi atacuri, inclusiv cu restricţionarea sistemică a operaţiunilor lor în anumite state membre. Aceasta este o tendinţă îngrijorătoare, deja observată în raportul anterior”.