Raportul CE în presa internaţională: Eforturile României şi Bulgariei de a adera la Schengen, compromise. Bucureştiul va rata fără îndoială unul dintre principalele sale obiective

Comisia Europeană a criticat dur, miercuri, atingerile aduse de Guvernul român statului de drept, care au"zdruncinat" încrederea UE,' şi au plasat ţara sub supraveghere intensă pentru a o constrânge să respecte normele democraţiei, scrie AFP.

Comisia a apreciat, în acelaşi timp, că vecina sa, Bulgaria, trebuie să depună în continuare eforturi în lupta împotriva corupţiei şi pentru a asigura independenţa judecătorilor.

Aceste constatări riscă să întârzie încă o dată perspectiva de aderare a celor două ţări foste comuniste la spaţiul Schengen, la cinci ani de la intrarea lor în UE, adaugă agenţia franceză.

Dar, continuă AFP, în timp ce Bulgariei i s-a fixat un termen de un an şi jumătate, până la sfârşitul lui 2013, pentru a-şi pune în aplicare reformele, România a fost plasată sub supraveghere intensă, cu o listă precisă de cerinţe a căror punere în aplicare va fi evaluată de Bruxelles la sfârşitul anului.

Premierul român, Victor Ponta, a promis să respecte autoritatea Curţii Constituţionale române, cedând astfel presiunii Uniunii Europene şi dezamorsând într-o oarecare măsură criza politică de la Bucureşti, adaugă REUTERS.

UE se încruntă la România pentru nerespectarea statului de drept, titrează agenţia chineză XINHUA, în timp ce ASSOCIATED PRESS avertizează că, deşi UE nu are prevederi pentru a exclude membrii, rapoartele negative repetate ar putea contribui la tăierea fondurilor europene.

Agenţia germană DPA citează însă comentatori care speculează că scopul acţiunilor din ultima perioadă ale premierului român este acela de a avea un preşedinte care să fie mai dispus să îl graţieze pe fostul prim-ministru Adrian Năstase.

La rândul său, DER SPIEGEL subliniază că raportul se concentrează pe recenta instabilitate politică din ţară, menţionând "evenimente excepţionale" care reprezintă o "sursă majoră de îngrijorare".

Cu un asemenea bilanţ, Bucureştiul va rata fără îndoială unul dintre principalele sale obiective şi anume forţarea intrării în spaţiul Schengen, comentează LE MONDE. Bucureştiul încearcă în acest moment să obţină susţinere, în special la Paris şi Lisabona, dar Olanda, principalul oponent faţă de extinderea Schengen, şi-a consolidat motivele pentru care se opune intrării României şi Bulgariei.

Mai mulţi comisari europeni au încercat, joi dumineaţă, să atenueze proporţia criticilor împotriva Bucureştiului pentru a nu complica şi mai mult situaţia politică din ţară, adaugă cotidianul francez. Viviane Reding, comisar pentru Justiţie, a criticat însă dur coaliţia aflată la guvernare în România care, potrivit ei, "ameninţă să ruineze în câteva săptămâni cinci ani de eforturi".

Uniunea Europeană a emis critici severe la adresa Guvernului României, una dintre cele mai noi şi mai sărace ţări membre, afirmând că maşinaţiile politice de aici au subminat democraţia tânără a ţării şi cerând extinderea monitorizării pentru a se asigura respectarea statului de drept, comentează WALL STREET JOURNAL. Astfel de conflicte reprezintă o diversiune nedorită în timp ce liderii UE se confruntă cu o criză a datoriilor.

Diplomaţii de la Bruxelles îşi amintesc cu greu ocazii similare, în care Comisia să îndrăznească să critice atât de dur un stat membru, scrie cotidianul american NEW YORK TIMES. Dar Barroso are susţinerea fermă a câtorva capitale, inclusiv Berlinul.

Heather Grabbe, directorul Open Society Institute din Bruxelles, susţinut de miliardarul filantrop George Soros, a salutat limbajul dur al Comisiei, dar a afirmat că UE are nevoie de căi mai bune decât exercitarea de presiuni pentru a se asigura că toţi membrii săi respectă normele.

EUROPEAN VOICE publică o serie de trei articole referitor la situaţia din România şi raportul Comisiei Europene. Într-unul dintre ele, europarlamentarul ungar Andras Gyurk, liderul delegaţiei ungare în cadrul Partidului Popular European, susţine că situaţia României este total diferită de cea a Ungariei, cu care a fost comparată deseori în ultima vreme. Cabinetul Ponta face abuz de putere pentru a submina Constituţia şi valorile fundamentale stabilite de aceasta, afirmă el. Prin contrast, în Ungaria, un Guvern cu un mandat considerabil desfăşoară o reformă profundă în conformitate cu voinţa alegătorilor, adaugă el.

Comisia Europeană a emis cel mai puternic avertisment adresat vreodată unui stat membru UE, potrivit căruia acesta pune în pericol statul de drept şi valorile democratice, se arată într-un al doilea articol publicat de European Voice. Uniunea Europeană a fost, de-a lungul anilor, reticentă în a interveni în afacerile interne şi aranjamentele juridice ale statelor membre, adaugă un alt treilea articol. Dar criza politică actuală din România este aşa de acută şi de gravă, încât acest principiu ar trebui revizuit.

Episodul din România ilustrează, de asemenea, de ce este necesară Comisia Europeană. Independent de orice partid politic sau interese naţionale, Comisia poate emite o evaluare neutră în legătură cu eventuale încălcări ale normelor UE şi într-adevăr, ca gardian al tratatelor, are datoria de a se implica. Ajutată de MCV, Comisia acţionează mai robust în cazul României decât în confruntarea sa cu Ungaria, adaugă European Voice.

Există o serie de instrumente, în afară de suspendarea dreptului de vot, pe care instituţiile UE le pot folosi împotriva statelor recalcitrante, afirmă Lydia Gall, cercetător pentru Europa de Est şi Balcani la Human Rights Watch, într-o scrisoare publicată de FINANCIAL TIMES. Comisia poate iniţia proceduri de infringement împotriva statelor care încalcă legile UE, inclusiv Carta Drepturilor Fundamentale, Parlamentul European poate cere o explicaţie oficială în legătură cu comportamentul unui stat membru, iar Consiliul European poate examina practicile unui stat membru în grupurile de lucru privind drepturile fundamentale şi justiţie, precum şi în întâlnirile miniştrilor. Principalul impediment este voinţa politică, susţine ea.

BBC afirmă, la rândul său, că CE a criticat dur România pentru că nu a reuşit să eradicheze corupţia şi influenţa politică în instituţiile statului, în timp ce IRISH TIMES avertizează că raportul negativ al Comisiei nu ajută deloc campania Bucureştiului de a adera la Schengen.

Aceeaşi idee, a compromiterii şanselor României şi Bulgariei de a adera la Schengen, este reluată atât la site-ul bulgar NOVINITE, cât şi de postul de televiziune FRANCE 24.

Publicaţia electronică EUOBSERVER prezintă principalele concluzii ale celui de-al zecelea raport al Comisiei de la aderarea celor două ţări la UE, afirmând că acesta include o privire de ansamblu asupra progreselor şi deficienţelor din ultimii cinci ani.

Într-o analiză publicată separat, EUObserver avertizează că declaraţiile dure venite din partea preşedintelui Comisiei Europene trădează faptul că Bruxelles-ul are puţine capacităţi de constrângere în acest domeniu. În plus, adaugă publicaţia, un comisar european a recunoscut că a fost "şocat" de atitudinea trufaşă a politicienilor români atunci când aceştia le-au explicat oficialilor UE rolul Curţii Constituţionale a ţării.

Totodată, adaugă publicaţia, comisarul Viviane Reding a menţionat posibilitatea suspendării dreptului de vot al României în faţa colegilor săi, în timpul discuţiilor de miercuri, dacă raportul nu va aduce schimbări concrete în această ţară.