Recep Tayyip Erdogan va aproba pedeapsa cu moartea pentru cei implicaţi în lovitura de stat eşuată, după o decizie a Parlamentului - FOTO, VIDEO

CNN a difuzat un fragment din interviul realizat cu preşedinte turc, în care Erdogan a caracterizat lovitura de stat drept o "crimă de trădare clară."

"Liderii se vor aduna şi vor discuta dacă acceptă, dacă vor pune în discuţie, iar eu, ca preşedinte voi aproba orice decizie va ieşi din Parlament", a declarat Erdogan, cu privire la propunerea privind reintroducerea pedepsei cu moartea. Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în 2002, urmată de o interzicere totală în 2004 ca parte a introducerii unor reforme privind drepturile omului întreprinse pentru a obţine statutul de membru al UE.

"Oamenii din stradă au formulat această cerere. Oamenii sunt de părere că aceşti terorişti trebuie ucişi... De ce să-i ţin şi să le dau de mâncare în închisori, ani la rând, asta spun oamenii", a declarat Recep Tayyip Erdogan. "Ei vor un final rapid pentru că oamenii şi-au pierdut rude, vechini, copiii...ei suferă, deci oamenii sunt foarte sensibili şi vor să acţionăm judicios şi cu grijă în acest caz", a adăugat preşedintele turc.

Dacă Turcia va reintroduce pedeapsa cu moartea, ţara nu se va mai putea alătura Uniunii Europene, a declarat, luni, şefa diplomaţiei europene Federica Mogherini.

( Arestări în masă în Ankara, zeci de deţinuţi forţaţi să stea în genunchi, pe jumătate dezbrăcaţi)

 

Erdogan a mai declarat, pentru CNN, că urmează să fie întocmită documentaţia prin care Turcia va cere extrădarea din SUA a liderului religios musulman Fethullah Gulen care s-a  autoexilat în statul american Pensylvania.

 

Deşi autorităţile de la Ankara susţin că Gulen s-a aflat în spatele tentativei de lovituri de stat, acesta neagă toate acuzaţiile.

 

 

 

În total, 8777 de funcţionari au fost demişi din Ministerul de Interne, iar printre arestaţi se numără 103 generali şi amirali.

 

Turcia a abolit pedeapsa cu moartea pentru crime pe timp de pace, în 2002, urmată de o interdicţie totală în 2004, ca parte a unei serii de reforme privind drepturile omului asumate pentru a permite aderarea ţării la Uniunea Europeană.