Dacă Rusia va ataca Ucraina, armata lui Putin va avea în faţă un pericol cu care nicio forţă invadatoare nu s-a mai confruntat vreodată / Ucraina are 15 reactoare nucleare ce pot duce oricând la un dezastru nemaivăzut de la Cernobîl

Reactoarele nucleare ce asigură un procent semnificativ din energia Ucrainei sunt un punct senibil atât pentru Kiev cât şi pentru Moscova. Dacă sunt lovite ar putea deveni un dezastru nemavăzut de la Cernobîl, iar Rusia însăşi ar fi o victimă a resturilor radioactive transportate de vânt.

În razboiele moderne distrugerea capacităţilor de producere a energiei electrice este un obiectiv, dar reactoarele nucleare sunt un caz special. Ele conţin cantităţi enorme de material radioactiv.

În conflicte centralele nucleare sunt extrem de vulnerabile. Un bombardament aerian sau focul de artilerie ar putea distruge clădirea ce izolează reactorul sau ar putea întrerupe conductele vitale pentru sistemul de răcire care menţine stabilitatea miezului. De asemenea, un atac cibernetic ar putea întrerupe operaţiunile centralei, la fel ca şi o întrerupere a alimentării cu energie electrică de care centralele nucleare depind pentru a continua să funcţioneze.

În cazul în care miezul unui reactor s-ar topi, resturile radioactive ar ieşi din structura de izolare. Odată ajunse în atmosferă s-ar extinde pe mii de kilometri.

În cazul nefericit în care un reactor ar fi afectat în plin conflict, capacitatea comunităţii internaţionale de a răspunde şi de a limita consecinţele ar fi sever limitată.

Având în vedere moştenirea grea a dezastrului de la Cernobîl, s-ar putea crede că Rusia ar evita atacurile asupra reactoarelor, dar în haosul confictului funcţionarea optimă a acestora ar putea fi pusă în pericol.

În istorie recentă au mai existat conflicte în care părţile combatante aveau reactoare, dar niciodată la un număr atât de mare.

Irakul a bombardat două reactoare din Bushehr, Iran, în timpul războiului din anii 1980. Dar, în acest caz, centralele erau încă în construcţie.

Au existat, de asemenea, cazuri în care au fost luate în considerare atacuri asupra unor centrale nucleare în funcţiune: Serbia a analizat un atac împotriva centralei nucleare Krško din Slovenia la începutul Războaielor Iugoslave, iar Azerbaidjanul a avut în vedere atacarea centralei Metsamor din Armenia în timpul războiului din 2020.

Temerile ucrainene cu privire la vulnerabilitatea sa nucleară s-au amplificat în 2014, când Rusia a invadat şi anexat Crimeea. Preocupată că un conflict ulterior ar putea duce la un atac asupra reactorelor, a făcut apel la Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi la Summitul pentru Securitate Nucleară pentru a contribui la consolidarea apărării sale. Din păcate, nu există nicio apărare care să poată rezista unui bombardament rusesc.