Siria intră în al cincilea an de război

Peste 210.000 de oameni au fost ucişi, iar jumătate din populaţia ţării nevoită să se refugieze din calea luptelor, determinând organizaţii în domeniul drepturilor omului să acuze comunitatea internaţională de "abandonarea Siriei".

Ţara a fost împărţită în bucăţi între forţele guvernamentale, grupări jihadiste, luptători kurzi şi restul rebelilor nejihadişti.

Eforturile diplomatice sunt blocate, după ce două runde de negocieri de pace nu au condus la niciun progres şi după eşecul unei propuneri de armistiţiu la Alep.

Reprimarea guvernamentală feroce asupra demonstraţiilor, de la originea conflictului, a fost cea care a condus la militarizarea acestuia şi transformarea lui într-un război pe mai multe fronturi.

Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) apreciază că Siria este în prezent "cea mai importantă urgenţă umanitară".

Citeşte şi: John Kerry: SUA vor fi nevoite să negocieze cu al-Assad până la urmă

Citeşte şi: Războiul din Siria a redus speranţa de viaţă cu 20 de ani. 80% din populaţie trăieşte în sărăcie - FOTO

Citeşte şi: Consiliul de Securitate al ONU, criticat de 21 de organizaţii umanitare pentru un eşec în Siria

Aproximativ patru milioane de persoane au fugit în străinătate, dintre care peste un milion în Libanul vecin.

În ţară, peste şapte milioane de persoane au fost deplasate, iar potrivit ONU peste 60% din populaţie trăieşte, în prezent, în sărăcie.

Infrastructura ţării a fost decimată, moneda este în cădere liberă, iar unii economişti afirmă că ţara a fost aruncată cu aproximativ 30 de ani în urmă din punct de vedere economic.

ONG-uri cu activitate în domeniul drepturilor omului au documentat încălcări grave. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul la Londra, a anunţat săptămâna aceasta că aproximativ 13.000 de persoane au fost torturate până la moarte, în detenţie, de către Guvern, de la începutul conflictului.

Alte zeci de mii de persoane se află în continuare în închisorile regimului şi în centre de detenţie, multe dintre ele fiind dispărute după ce sunt arestate.

În pofida unui val de proteste internaţionale şi acuzaţii potrivit cărora regimul a folosit armament chimic împotriva propriului popor, în august 2013, preşedintele Bashar al-Assad se agaţă de putere.

Forţele care-i sunt loiale şi-au consolidat strânsoarea asupra capitalei siriene, Damasc, şi încearcă să încercuiască rebelii în cel de-al doilea cel mai important oraş din ţară, Alep (nord).

Atacurile s-au intensificat, iar forţele guvernamentale recurg tot mai mult la butoaie cu explozivi pe care le larghează pe post de bombe. Însă regimul al-Assad dezminte aceste acuzaţii, în pofida unei documentări ample.

Îndemnurile la demisia liderului sirian au devenit tot mai moderate, în contextul în care atenţia internaţională se concentrează asupra ameninţării reprezentate de către gruparea jihadistă Statul Islamic.

Unii diplomaţi afirmă că există o nouă voinţă, de a i se acorda lui Bashar al-Assad un rol în viitorul ţării, şi Washingtonului, cel mai dur oponent al regimului, şi-a schimbat retorica la acest capitol.

Direcorul CIA John Brennan a declarat vineri la Washington că este îngrijorat de "colapsul" Guvernului Siriei, care ar putea deschide calea unei preluări a controlului de către islamişti.

De asemenea, secretarul de Stat american John Kerry a subliniat că prioritatea Washingtonului este înfrângerea SI.

- Perspective reduse de pace

Statele Unite au format o coaliţie de luptă împotriva SI atât în Siria, cât şi în Irak, ţări în care jihadiştii deţin controlul asupra unor zone extinse şi în care au proclamat un "califat".

Atacuri aeriene care susţin eforturile luptătorilor kurzi la sol, în Siria, au respins SI din unele zone, însă gruparea continuă să exercite un control semnificativ.

De asemenea, SI a atras mii de luptători străini, mulţi din Occident, provocând îngrijorări faţă de perspectiva unor atacuri pe care aceşti jihadişti le-ar putea comite în ţările de origine după ce revin de pe front.

Însă, în pofida atenţiei internaţionale, există puţine şanse de soluţionare a conflictului pe cale paşnică.

Două runde de negocieri, mediate de către ONU, în Elveţia, au eşuat să aducă vreun progres, iar Staffan de Mistura, al treilea emisar special ONU pentru Siria, s-a bucurat de puţin succes prin propunerea unui armistiţiu local la Alep.

Rusia, un aliat-cheie al lui al-Assad, a iniţiat un dialog separat şi urmează să găzduască negocieri la Moscova în aprilie, însă nu este clar dacă opoziţia siriană recunoscută la nivel internaţional va participa.

Un grup de 21 de agenţii umanitare au criticat miercuri, într-un raport, Consiliul de Securitate al ONU pentru că a eşuat să-şi implementeze rezoluţiile vizând o îmbunătăţire a situaţiei umanitare în Siria şi să pună capăt războiului din această ţară, catalogâd anul 2014 ca "cel mai negru an" al conflictului armat.