The New York Times: Reţeaua terorista Stat Islamic a menţinut prin brutalitate şi birocraţie controlul asupra zonelor din Irak şi Siria

"Am dezvăluit mii de documente interne care ajută la explicarea modului în care reţeaua Stat Islamic a reuşit să se menţină la putere atât de mult timp. În cinci deplasări în Irakul distrus de conflicte, jurnaliştii NYT au percheziţionat fostele birouri ale organizaţiei teroriste Stat Islamic, adunând mii de documente abandonate de militanţii islamişti în momentul destrămării «califatului»", scrie editorialistul Rukmini Callimachi într-un articol publicat în cotidianul The New York Times sub titlul "Dosarele Stat Islamic".

La câteva săptămâni după ce teroriştii au capturat oraşul irakian Mosul, în timp ce militanţii islamişti umblau pe străzi, iar extremiştii religioşi rescriau legile, prin difuzoarele moscheilor era transmis un îndemn adresat angajaţilor administraţiei locale. Aceştia erau chemaţi la birouri, fiind ameninţaţi cu pedepse dure dacă refuzau să se prezinte. Li s-a transmis să îşi reia activităţile.

"Nu am avut altă opţiune decât să revenim la lucru. Am făcut ce făceam şi până atunci, doar că lucram pentru o organizaţie teroristă", afirmă Muhammad Nasser Hamoud, un angajat al filialei din Mosul a Direcţiei irakiene pentru Agricultură.

Reţeaua teroristă sunnită Stat Islamic a proclamat în 2014 un "califat" în regiuni ocupate din Irak şi Siria. Grupul terorist a fost evacuat din oraşele Mosul (Irak) şi Raqqa (Siria) în 2017, ulterior pierzând aproape toate regiunile ocupate.

"După pierderea aproape în totalitate a teritoriilor, ceea ce a rămas ne ajută să răspundem la întrebarea privind longevitatea ocupaţiei teroriste: cum a reuşit un grup care s-a remarcat prin violenţe extreme să menţină ocupaţia atât de mult timp? O parte a răspunsului poate fi găsită în peste 15.000 de pagini de documente ale reţelei Stat Islamic colectate din Irak. (...) Reţeaua Stat Islamic este cunoscută de lume pentru brutalitate, dar teroriştii nu se impuneau doar cu sabia. Exercitau puterea prin două instrumente complementare: brutalitate şi birocraţie", subliniază editorialistul NYT.

"Reţeaua Stat Islamic în Irak şi Siria a construit un sistem de eficienţă administrativă prin care colecta impozitele şi gunoiul de pe străzi", precizează NYT, subliniind că organizaţia teroristă avea un oficiu pentru căsătorii, emitea certificate de naştere şi avea chiar şi o direcţie pentru înmatriculări auto.

"Denunţăm reţeaua Stat Islamic, catalogând-o brutală. Este brutală. Denunţăm reţeaua Stat Islamic, considerând-o barbară. Este barbară. Dar, în acelaşi timp, aceşti oameni au conştientizat necesitatea de a menţine instituţiile. Capacitatea de guvernare a reţelei Stat Islamic a fost la fel de periculoasă precum militanţii", afirmă Fawaz A. Gerges, autorul cărţii "O istorie a ISIS".

Pentru creşterea veniturilor, teroriştii au cerut Direcţiei pentru Agricultură că accelereze procedurile de închiriere a terenurilor. În plus, toate terenurile aparţinând membrilor altor comunităţi religioase în afară de cea sunnită au fost confiscate. Unul dintre cele mai profitabile impozite a fost zakat, considerat unul dintre principiile-cheie în islam, fiind calculat la 2,5% din valoarea bunurilor individuale şi până la 10% din producţia agricolă. Teroriştii au profitat abuziv de acest principiu islamic.

Potrivit estimărilor Organizaţiei ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură, terenurile confiscate de terorişti erau cele mai fertile din Irak, putând genera circa 40% din producţia de grâu a ţării. În Siria, organizaţia teroristă Stat Islamic deţinea la un moment dat controlul asupra a 80% din producţia de bumbac. Comercializarea recoltelor şi încasarea impozitelor genera venituri anuale de aproximativ 800 de milioane de dolari, iar colectarea taxelor a continuat până în ultimele zile ale aşa-numitului "califat". În prezent, organizaţia teroristă Stat Islamic deţine controlul asupra a doar 3% dintre teritoriile pe care le-a ocupat în Irak şi Siria.