Tir nord-coreean de rachetă, anunţat din greşeală pe Twitter de un oraş japonez

Mesajul a fost postat miercuri dimineaţa, la ora locală 11.19 (5.19,ora României) pe conttul oficial de Twitter al oraşului Yokohama, limitrof capitalei, şi anunţa un "Tir de rachetă: aici oraşul Yokohama. Potrivit xx, la ora xx şi xx minute, o informaţie anunţă că o rachetă a fost lansată de pe teritoriul Coreei de Nord. Vă rugăm să acordaţi atenţie informaţiilor difuzate de posturi de radio şi televiziune".

Înainte să fie şters, acest mesaj, pregătit în avans în acest sens, dar care a fost postat din greşeală, a fost urmat, câteva momente mai târziu, de alt mesaj, prezentând scuze, în care se putea citi "Informaţie eronată: am trimis adineauri, printr-o eroare, o informaţie despre un tir de rachetă. Rectificăm: Vă rugăm să ne scuzaţi". Acest al doilea mesaj a fost retransmis de aproximativ 3.000 de ori, însoţit de mesaje de amuzament.

Contul de Twitter @yokohama_saigai al oraşului Yokohama este utilizat pentru alertarea populaţiei în caz de pericol, ca de exemplu în cazul unui cutremur, taifun sau tsunami.

Contul are aproximativ 40.000 de abonaţi. Este un număr modest raportat la mărimea oraşului - al doilea cel mai populat din Japonia, după Tokyo, cu aproximativ 3,69 de milioane de locuitori -, dar suficient pentru a crea un enorm efect de bulgăr de zăpadă pe Internet şi a declanşa critici la adresa funcţionarilor.

Japonia este în prezent "în stare de alertă", potrivit ministrului nipon al Apărării, din cauza unui test aşteptat de rachetă nord-coreeană. Surse guvernamentale sud-coreene au evocat, de asemnea, posibilitatea ca Phenianul să efectueze un nou test nuclear.

În februarie, când a fost efectuat al treilea test nuclear nord-coreean, Biroul premierului a postat o salvă de mesaje pe Twitter, intitulate "test nuclear", imediat ce au fost detectate primele indicii, înainte ca acest test să fie confirmat în mod oficial.

De la cutremurul urmat de un tsunami devastator, pe 11 martie 2011, Guvernul şi autorităţile locale au înţeles că Twitterul şi alte instrumente online pot constitui mijloace eficiente de informare a populaţiei, dar cu condiţia să fie bine stăpânite.