UE speră ca Turcia să o ajute să încetinească afluxul migranţilor

Conştient de disperarea cu care Europa caută o soluţie la criza ce sfâşie blocul după sosirea a aproape un milion de persoane anul acesta, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a purtat negocieri dure, iar potrivit unor diplomaţi Cei 28 au depus eforturi serioase, sâmbătă, să ajungă la o ofertă finală.

Premierul turc Ahmet Davutoglu urmează să se întâlnească cu cei 28 de lideri UE timp de trei ore, începând de la ora locală 16.00 (17.00, ora României).

Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, sunt supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al Doilea Război Mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.

Măsuri pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin, până în prezent, la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşete totodată situaţia celor câteva zeci de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Blacani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie.

Summitul de duminică, convocat cu doar câteva zile în urmă, în contextul în care Bruxellesul încearcă să ajungă la o înţelegere asupra unei oferte prezentate cu peste o lună în urmă, a fost complicat după ce Turcia a doborât un avion rusesc de război la frontiera cu Siria.

Acest lucru a complicat eforturile europenilor în vederea unei reanagajări cu Moscova, în pofida "îngheţului" din dosarul ucrainean, cu scopul de a încerca să facă să avanseze un proces de pace în Siria, care ar putea să pună capăt conflictului şi valului de refugiaţi şi, totodată, să oprească Statul Islamic (SI).. Atacurile grupării jihadiste la Paris, în urmă cu două săptămâni, au intensificat îndemnurile publice în UE în vederea consolidării controalelor asupra persoanelor care se întorc din Siria.

Sâmbătă după-amiaza, după o reuniune a ambasadorilor UE la Bruxelles, diplomaţi au anunţat că s-a ajuns la un acord asupra unei oferte comune a Uniunii, pe care şi-au exprimat speranţă ca Davutoglu să o semneze. Ea urma să fie aprobată de către Guverne duminică, înainte de summit.

Există însă un anumit grad de nervozitate, din cauza unor suspiciuni că Turcia ar cere mai mult, alimentate de decizia lui Erdogan de a nu participa la summit şi de a-şi trimite premierul.

"Turcii negociază întotdeauna până în ultima secundă", a declarat un diplomat UE de rang înalt. "De ce-ar fi diferit de data asta?", a adăugat el.

- Bani pe masă

Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene - aproximativ trei miliarde de euro în următorii unu-doi ani - pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în pezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei.

UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să înăsprească această călătorie şi să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

Turcia a cerut mai mulţi bani. Calendarul unei oferte iniţiale UE - în valoare de trei miliarde de euro, destinate îngrijirii refugiaţilor pentru o perioadă de doi ani - nu mai este sigur, Ankara dorind mai mult.

Turcilor li se va promite că vor obţine vize de călătorie mai uşor, dacă îşi îndeplinesc angajamentele cu privire la valurile de migranţi de anul viitor.

Ei vor obţine de asemenea un angajament în vederea unei "redinamizări" a negocierilor de aderare la UE, dar cu condiţii care să convingă atât statele europene care nu vor ca Turcia musulmană să adere la bloc, cât şi Ciprul, care vrea ca Ankara să-l ajute în procesul de reunire a insulei.

Potrivit unor diplomaţi, Turcia, ale cărei negocieri de aderare sunt blocate de două decenii, va beneficia în curând de deschiderea negocierilor cu privire la cooperarea economică, însă solicitările Ankarei de deschidere şi a altor capitole de negociere, precum drepturile omului, vor rămâne în aşteptare, pentru a oferi satisfacţie Ciprului care insistă ca Turcia să îndeplinească criteriile actuale.

Îngrijorări cu privire la drepturile omului sunt puţin susceptibie să fie abordate duminică, potrivit unor diplomaţi, în pofida faptului că activişti din Europa şi Turcia îi îndeamnă pe liderii UE să nu slăbească presiunea asupra lui Erdogan în probleme ca libertatea presei din cauza crizei migranţilor.

Liderii UE s-au angajat să continue să ridice probleme precum încarcerarea unor jurnalişti turci, săptămâna trecută, şi noi plengeri cu privire la oprimarea minirităţii kurde, însă, porivit unor oficiali şi diplomaţi, prioritatea Europei în relaţia cu Ankara, în acest moment, este să obţină ajutorul lui Erdogan în încetinirea valului de migrare.

Un oficial german de rang înalt a subliniat vineri că Ankara are mult de câtigat de pe urma acestei cooperări cu UE, în contextul în care se confruntă cu o Rusie furioasă şi cu o ostilitate din partea Siriei şi Iranului.