Ungaria calcă pe urmele Argentinei în "coşmarul" pensiilor private

Anunţul făcut de ministrul Economiei, Gyorgy Matolcsy, intensifică eforturile guvernului de a aduce sub controlul statului active de pensii administrate privat, în valoare de 3.000 de miliarde de forinţi (14,6 miliarde de dolari), pentru reducerea deficitului bugetar şi a datoriilor publice.

Angajaţii care optează împotriva revenirii la sistemul de stat riscă pierderea a 70% din pensie.

"Este de fapt o naţionalizare a fondurilor private de pensii. Este un scenariu de coşmar", a declarat David Nemeth, analist la ING în Budapesta.

Ungaria renunţă astfel la modificările aduse în sistemul de pensii în urmă cu peste zece ani, în condiţiile în care ţări pornind de la Polonia şi până la Lituania sunt presate de politicile de creare a fondurilor private de pensii pentru reducerea obligaţiilor financiare pe temren lung ale statelor.

În prezent, costurile generate de aceste politici amplifică datoriile şi nivleul deficitelor, într-o perioadă în care Uniunea Europeană cere mai multă disciplină bugetară.

Ungaria, cel mai îndatorat stat din UE, urmează exemplul Argentinei, care, în 2001, a confiscat economii pentru pensii în valoare de circa 3,2 miliarde de dolari, înainte ca ţara să intre în incapacitate de plată.

Guvernul de la Buenos Aires a naţionalizat sectorul pensiilor, de 24 miliarde de dolari, în urmă cu doi ani, pentru a compnesa scăderea veniturilor fiscale, după restructurarea datoriilor în 2005.

În 1998, Ungaria a cerut cetăţenilor să plaseze o parte din contribuţiile de pensii la fonduri private, iar numărul membrilor acestora este în prezent de circa trei milioane.

Activele acestor fonduri vor fi transferate automat în sistemul de stat, pe 31 ianuarie, dacă membrii acestora nu optează împotrivă.

Cei care decid să rămână la fondurile private îşi vor pierde pensiile de stat, după întrarea în vigoare a transferului, chiar dacă statul va continua să încaseze 70% din contribuţiile persoanelor respective, a spus Matolcsy.

"Este şantaj pe faţă", a declarat Julianna Baba, preşedintele asociaţiei fondurilor de pensii private Stabilitas Penztarszovetseg.

Asociaţia va înainta o plângere la Curtea Constituţionale, considerând că planul încalcă garanţiile privind prevenirea discriminării, respectarea legii, securitatea socială, protejarea proprietăţii şi a demnităţii umane.

Şi alte ţări est-europene încearcă să reducă deficitele bugetare cu ajutorul fondurilor de pensii.

Premierul polonez Donlad Tusk a delcarat, miercuri, că ţara sa ar putea mite obligaţiuni de pensii pe termen lung, pentru a compensa fondurile de pensii, după ce o parte din contribuţii au fost reorientate la buget.

Lituania a redus în 2009 contribuţiile către fondurile de pensii private, iar Estonia a anunţat în aprilie anul trecut că vă îngheţa contribuţiile către acest tip de fonduri până la sfârşitul lui 2010.

Guvernul de la Tallin va reintroduce parţial contribuţiile la fondurile de pensii private în ianuarie.

În Bulgaria, fondurile de pensii private facultative vor pune 20% din active sub controlul statului, pentru a acoperi pensionările anticipate până în 2014, pentru reducerea deficitului bugetar.

Modificările din sistemul ungar al pensiilor sporesc riscurile pentru investirori, potrivit reacţiilor din piaţă.

Forintul s-a depreciat cu 2,1% faţă de euro, în această lună, moneda ungară fiind cea mai puţin performantă la nivel mondial, în această perioadă.

Guvernul a vândut joi titluri de trezorerie de 30 de miliarde de forinţi pe termen de 12 luni, cu 10 miliarde de forinţi sub nivelul planificat. iar randamentul mediu a crescut la 6,05%, de la 5,95% la licitaţie precedentă, de acum două săptămâni.

Randamentul obligaţiunilor în forinţi pe zece ani a crescut la 7,81%, maximul după luna iunie.

Zoltan Torok, analist la Raiffeisen Bank International în Budapesta, a declarat că este fără precedent în Europa ca un guvern să îşi ameninţe cetăţenii că îi exclude din sistemul pensiilor de stat.