Gândurile lui Cristoiu: România are nevoie de măsuri strategice post Criză. Klaus Iohannis e ocupat cu PSD-ul!

România trebuie să profite de oportunităţile create de criza coronavirusului şi să se împrumute pentru a face investiţii în domeniile care au potenţial acum, dar şi în perspectivă, exploatând resursele de care dispune, printr-un plan strategic naţional, afirmă jurnalistul şi publicistul Ion Cristoiu.

Ion Cristoiu prezintă o serie de propuneri făcute de foştii premieri Adrian Năstase şi Victor Ponta, lideri ai partidelor din Opoziţie şi de la Putere, precum Rareş Bogdan şi Dan Barna, în cadrul interviurilor acordate cristoiuTv.

Pornind de la două efecte importante ale crizei coronavirusului-eliminarea obligaţiei statelor UE de a avea un deficit bugetar de 3% şi un grad de îndatorare de 60% şi punerea globalizării sub semnul întrebării - Ion Cristoiu prezintă prin vocea celor intervievaţi mai multe soluţii prin care România îşi poate relansa economia şi care ar putea fi cuprinse într-un plan strategic naţional postcriză.

Ultimul interlocutor, liderul USR, Dan Barna, spune că guvernanţii ar trebui să aleagă câteva domenii cu potenţial de dezvoltare pentru investiţii, care asigură locuri de muncă, consum, precum şi taxe şi impozite la buget, un exemplu fiind  infrastructura. Soluţia propusă, spune Barna, nu numai că ar opri exodul forţei de muncă în străinătate, dar îi va stimula pe români să se întoarcă acasă.

Prezentăm integral editorialul publicat pe cristoiublog.ro:

„Cu Dan Barna, invitatul de luni, 11 mai 2020, numărul celor cu care am stat de vorbă pe îndelete, în hotarele cristoiuTv de pe cristoiublog.ro, a ajuns la 38.

Dintre aceştia, mulţi sînt politicieni. Lideri de partide parlamentare (cu excepţia lui Ludovic Orban, cultivat pînă la oboseală pe televiziunile de ştiri ale Presei Miluite, astfel că nu văd ce mi-ar putea spune în plus de ceea ce recită de dimineaţă pînă seara sub privirile uimite ale fătucelor), un fost premier – Adrian Năstase, prim vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, un simplu membru de partid: Cozmin Guşă. Cu toţi am abordat, ca şi cu Dan Barna, o chestiune de destin al României după ieşirea din Criza coronavirus:

Cum foloşim condiţiile aparte ivite prin manifestarea Crizei la nivelul întregului continent, ba chiar al întregii lumi?

Două dintre aceste condiţii se desprind printre celelalte drept fericite pentru România:

1. S-a suspendat pînă la 31 decembrie 2020, draconicul Pact de Stabilitate şi creştere. Prin el se impuneau statelor membre ale UE o disciplină financiară şi fiscală care care să genereze deficite bugetare mici, sub 3 la sută din PIB, grad de îndatorare sub 60 la sută din PIB, inflaţie mică, un deficit structural sub 1 la sută.

Pentru o ţară ca România, rămasă mult în urmă la capitolul investiţii publice limita de sus a deficitului făcea imposibilă acordarea unei sume mari pentru investiţii acordînd atenţie evident şi consumului. Dacă o ţară ca România poate atinge şi un deficit bugetar de 10 la sută, atunci ea are posibilitatea de a vîrî bani în investiţii fără a strînge cureaua în domeniul consumului.

2. Criza Coronavirus a pus la îndoială globalizarea. Fără a respinge total ca neconformă globalizarea, Criza, prin lăsarea statelor să se descurce de unele singure, a atras atenţia asupra interesului naţional. O ţară ca România, pînă acum condamnată ca fiind antieuropeană ori de cîte ori a încercat să-şi dezvolte şi o economie proprie, să transpună în practică sloganul Prin noi înşine, se poate ocupa şi de folosirea resurselor naţionale, cum ar fi de exemplu mîna de lucru, deja formată la şcoala Occidentului prin lucrul în străinătate, un pământ nu numai bogat, dar şi curat din punct de vedere ecologic, în vederea unei dezvoltări pe cont propriu a agriculturii.

Folosirea condiţiilor de mai sus cere în mod imperios schiţarea deja a unei strategii naţionale de după Coronavirus.

Nu, nu e vorba de ieşirea din Criză, nici măcar de relansarea economiei amorţite în timpul stării de urgenţă.

E vorba de un Plan strategic vizînd România de după Criză.

Un plan strategic se anunţă şi la nivelul întregii Europe.

Recent Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a declarat că Pandemia a creat condiţiile ca economia Uniunii Europene să transforme sub semnul lui European Green Deal:

<Prin folosirea Pactului Verde European ca busolă, putem să transformăm această criză a pandemiei într-o oportunitate de a ne reconstrui economiile diferit şi de a le face mai rezistente, pentru a lăsa de asemenea în urmă un loc mai bun pentru copiii noştri>.

Sînt multe ţări care, pornind de la experienţa Crizei, anunţă Planuri de extindere a telemuncii, de creştere a rolului bicicletei, de extindere a digitalizării. În ţări în care internetul n-are viteza de la noi se fac planuri de creştere a vitezei, după ce experienţa Crizei a arătat cît de importantă e viteza de internet. Folosirea pe scară largă a internetului în starea de urgenţă a atras atenţia asupra uriaşei importanţe deţinute de introducerea tehnologiei 5G. Am dat aceste exemple, pentru a arăta că toate statele europene trag concluzii din Criză în direcţia unor măsuri strategice.

Iată cîteva dintre aceste măsuri propuse de interlocutorii mei, măsuri care ar putea fi incluse într-un Plan naţional de folosire a Crizei pentru a Schimba România.

Dan Barna: <Acesta este unul dintre reproşurile pe care le facem guvernului că dincolo de administrarea de zi cu zi şi de reacţiile «Nu sînt măşti, hai să cumpărăm măşti, hai să cumpărăm combinezoane, hai să mai luăm nişte ventilatoare, hai să creştem capacitatea de testare», dincolo de asta, ceea ce aşteaptă România este un plan pentru săptămînile şi lunile următoare. Acest plan nu există. Dacă la tactic să spun că s-a mai punctat pe ici, pe colo, s-a mai pus un plasture pe cîte-o julitură, pe cîte o rană, în realitate la strategie toată lumea ridică din umeri. De fapt asta e marea problemă cînd vorbim şi de mediul de afaceri şi de perspectiva economică a României. Faptul că sînt foarte puţine măsuri cu o viziune şi cu perspectivă mai largă, astfel încît oamenii să ştie cum să-şi rînduiască – ca să folosesc un termen din zona mea, de la Sibiu – cum să-şi rînduiască viaţa afacerii. Şi chiar în finalul acestei săptămîni, undeva pe vineri, vom prezenta o serie de măsuri pe care USR le vede necesare pentru, ca plan strategic în perioada următoare. Lucrăm la asta tocmai pentru a veni cu soluţii şi cu date concrete, cu soluţii pe care guvernul ar putea să le asume. (...)

Toate statele care au din acest palier al strategiei care au nişte rezultate, noi nu trebuie să inventăm apa caldă. Practic soluţia este una de a-ţi alege cîteva domenii foarte clare în care să investeşti, în care să aloci la propriu resurse pe criteriu de competenţă şi, în momentul acelea, zonele respective, dacă le-ai ales corect – şi aici avem cîteva exemple destul de clare – vor începe să-ţi genereze dezvoltare. Şi spun asta pentru că noi susţinem de mult timp necesitatea de a face investiţii în suprastructura mare. De a le face nu de a vorbi despre ele. (...) Strategie înseamnă să-ţi asumi că investeşti bani în infrastructură, pentru că infrastructura e ca un sistem circulator la om, îţi dezvoltă, după aceea toate celelalte servicii de suport. Dacă ai nişte zeci de mii de muncitori care-ţi fac autostrăzi, care îţi construiesc spitale regionare, oamenii aceia trebuie să mănînce, trebuie să doarmă, trebuie să se îmbrace brusc creezi o zonă de locuri de muncă şi de creştere economică unde nu ştiu dacă e necesar să aducem oameni din Vietnam, şi din India şi din China, dar foarte probabil putem să aducem români care lucrează în construcţii, în momentul de faţă în Vestul Europei. Pentru că anul trecut în campania de prezidenţiale am vizitat mai multe ţări, am fost candidatul care chiar a făcut turneu electoral. Am fost în toate judeţele, am fost şi în Europa, în foarte multe state şi am discutat cu muncitorii români plecaţi, unii familia, unii singuri şi 90% dintre ei mi-au spus că s-ar întoarce acasă, chiar la un venit ceva mai mic care să le permită însă să-şi ducă copiii la şcoală şi să aibă o viaţă decentă şi asta vorbind de măsuri economice care ar fi soluţia, dacă ar fi de lucru şi dacă ar fi lucrări, nu doar aşa că renovezi o vilă, ci lucrări mari de infrastructură. Alegi cîteva domenii – infrastructură mare, IT, sectoare agricole punctuale, pentru că la noi, nu ştiu dacă aţi observat, ceva aproape hilar, o dată la doi trei ani se schimbă prioritatea. Într-un an este prioritar porcul, după aia a venit un alt ministru, domnule, oaia, mergem pe oaie. Faptul că se schimbă priorităţile după cum trece Vodă prin lobodă la minister este un lucru care arată că n-avem nici o strategie. În momentul în care ai 4-5 direcţii în care investeşti şi tu ca ţară să aloci resursele, vei avea plăcuta surpriză să vezi că domne aceea îşi produce valoare în Produsul Intern Brut, îţi produce locuri de muncă. Pentru că nu întîmplător industria IT – şi România este astăzi una dintre ţările relevante în industria IT – asta s-a întîmplat pentru că acolo, întîmplător, a fost un pic de strategie şi un pic de strategie iată s-au văzut nişte rezultate. Păi dacă luăm o strategie similară pe alte patru-cinci domenii probabil că am putea să facem nişte paşi importanţi ca ţară. Asta am spus şi asta e şi poziţia USR şi poziţia alianţei USR-PLUS>.

Adrian Năstase: <Ar fi nevoie să facem aşa cum fac, spre exemplu ungurii sau polonezii sau cehii, împrumuturi masive care să permită reluarea activităţilor de infrastructură, a unor investiţii de Start. Pentru că un lucru pe care l-aţi observat în comentariul meu de astăzi e revenirea la rolul economic al statului. Până nu demult statul trebuia să dispară, nu ne mai interesează statul, şi acuma toată lumea se roagă de stat. Avem nevoie şi pentru şomaj tehnic şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Deci este clar că rolul statului trebuie să se întărească, dar el trebuie să se gîndească şi pe termen mai lung. Şi de aici nevoia unor activităţi care să iradieze după aceea pe orizontală. De asta este nevoie acum de cîteva proiecte mari de infrastructură, de asta ar fi nevoie, poate de gîndit o preluare a unora dintre infrastructurile energetice. Poate că unele dintre firmele din alte ţări care au participat la privatizarea lor, vor fi în situaţia de a vinde. Polonezii au făcut lucrul ăsta. Cehii au făcut, sigur că au făcut numai pe zonele care interesează. Eu cred că ar trebui să gîndim de a folosi şi condiţiile din alte ţări pentru a reveni poate asupra unora dintre greşelile pe care le am făcut anterior.>

Victor Ponta: <E o criză pe care o folosim ca pe o oportunitate să digitalizăm educaţia. E clar domnule Cristoiu, dumneavoastră, eu, alte generaţii, dar e clar că cei care au acum 7 ani, 10 ani, 15 ani, viaţa lor va fi legată de un computer, nu. De un telefon mobil, nu cred că vor mai putea trăi fără. Şi-şi doresc, le place chestia asta. De ce nu folosim acum această criză, cînd n-am putut să facem şcoală, ca să dotăm de fapt şi să pregătim şcoala viitorului, ar fi o uriaşă oportunitate, aşa cum o altă uriaşă oportunitate, hai să zicem acuma, toţi în România care produceţi mîncare taxe 0 şi credite 0. Acum pînă acum nu se poate, pînă cînd nu reuşesc să ne trimită parmezan dn Italia, cartofi din Polonia, şi sparanghel din Germania. Peste 3 luni, şase luni îşi revin ţările astea. Şi după aia iar n-o să mai poţi să faci parizer şi caşcaval în România că e mai ieftin ăla din Italia şi Spania. Adică hai să-l producem acuma. Avem nişte oportunităţi pe care nu le-am mai avut din 1 ianuarie 2007 cînd am intrat în Uniunea Europeană şi care nu ţin mult. >

Rareş Bogdan: <Pentru că cred că unul dintre marile pariuri pe care România îl poate cîştiga în această perioadă, încercînd din această criză să vedem şi oportunităţile. Putem, avînd în vedere că e un pariu pe care de 30 de ani l-au pierdut toate puterile, putem reîncerca cîştigarea pariului cu agricultura. Cred că poate fi marele nostru atu. De ce? Pentru că din punct de vedere al hranei lumea va ajunge la o criză alimentară, la o criză a produselor de panificaţie, de diverse alte lucruri, brînzeturi ş.a. Ei România aici poate juca fabulos. Pe de-o parte datorită terenurilor agricole, pe de altă parte datorită procesatorilor încă români şi producătorilor români. (...)

 Eu sînt un promotor, şi mă bucur că am văzut şi alţi politicieni care susţin acelaşi lucru, am spus că România fiind pe locul 21 la datorie publică în Europa nu riscăm nimic dacă încercăm să luăm bani de pe pieţele externe încă ieftin, încă bani ieftini, pe care să-i injectăm în economia românească. E un moment în care ne putem ridica industria alimentară, ne putem juca în diverse domenii. Putem juca chiar în domeniul infrastructurii, pe această situaţie incertă. Plus putem da facilităţi pentru că o parte din industria europeană care a fugit în India, China, Pakistan în ultimii 5-10 ani se reîntoarce în Europa şi caută mînă de lucru ieftină şi piaţă sigură. Noi avem o zonă de securitate încă stabilă pe de-o parte din punct de vedere al securităţii militare, NATO în România, pe de altă parte din punct de vedere al securităţii personale. Adică investitorii pot să-şi mute capabilităţile duse în Extremul Orient să şi le aducă spre Estul Europei. Şi asta se va întîmpla. Iar România, pentru că Ucraina nu e sigură, Turcia nu e sigură, Bulgaria are încă infracţionalitate în zona criminalităţii organizate, România poate deveni o zonă care să atragă aceste investiţii, doar trebuie să ştim să dăm facilităţi şi mai trebuie să ştim să facem ceva.>

Repet cele susţinute de Dan Barna în interviul de la cristoiuTv. Nu e vorba nici de măsurile de ieşire din criză, nici de măsurile de redresare economică, pe care le-am putea porecli tactice. E vorba de măsuri strategice. Aceste măsuri ar trebui măcar schiţate de preşedintele Klaus Iohannis. Preşedintele Klaus Iohannis e ocupat însă cu altceva: Cu PSD-ul!”