Artă realizată cu telefonul mobil: Charlotte Prodger a câştigat premiul Turner pe 2018

Lucrarea "Bridgit" a fost filmată în întregime pe telefon în 2017 şi cele 32 de minute adună din secvenţe surprinse pe mare şi în tren, în spitale şi pe stradă, cu un comentariu legat de amintiri, de poveştile celor pe care îi întâlnea şi de propria sa căutare în termenii identităţii, de la mitologie la cotidian.

Prodger a filmat timp de un an pentru lucrare şi a inclus imagini surprinse acasă şi în călătorii. Povestea care însoţeşte imaginile este legată atât de maturizarea, în anii '90, pentru artista cu o identitate queer, cât şi reacţii ale celor care nu puteau să îşi dea seama dacă au de-a face cu un băiat sau cu o fată. Artista a explicat faptul că lucrarea sa este legată de fluiditatea identităţii din perspectiva queer, o explorare a intersecţiilor dintre peisaj, corp, tehnologie şi timp.

Secvenţele alese "capătă o materialitate specială, aproape sculpturală, pe telefon. Poţi să-l întorci în mijlocul filmării, îţi intră degetele în imagine, sunt chiar acolo, poţi să vezi sângele care îţi circulă prin degete dacă atingi camera, poţi să modifici focalizarea atunci când pui degetul pe ecran. Când filmezi un peisaj şi vântul declanşează micul microfon până la maxim. Atunci când filmezi un cadru static, poţi să vezi cum respiri", a explicat artista în filmul de prezentare al nominalizării.

Prodger a primit distincţia, însoţită de suma de 25.000 de lire sterline, de la scriitoarea Chimamanda Ngozi Adichie.

Artista produce lucrări bazate pe imagini în mişcare de două decenii, dar nu era tocmai celebră înaintea decernării premiului.

Alex Farquharson, directorul muzeului Tate Britain, preşedintele juriului, a precizat, marţi seară, că modalitatea prin care creează Prodger reprezintă “cel mai profund mod de utilizare a unui aparat atât de banal cum este camera de iPhone pe care l-am văzut până acum în artă".

Prodger, în vârstă de 44 de ani, a fost premiată pentru expoziţia ei de la Bergen Kunsthall din Norvegia, care a inclus două lucrări video, "Bridgit" şi "Stoneymollan Trail". Primul dintre acestea este prezentat la Tate Britain în expoziţia dedicată premiului Turner.

Criticii au remarcat faptul că este o lucrare greu de clasificat, analizând într-un mod care pare întâmplător concepte legate de clasă, gen, sexualitate şi mitologie.

Juriul a avut nevoie de nu mai puţin de patru ore pentru a stabili câştigătorul.

Toţi artiştii nominalizaţi în acest an pentru premiul Turner au lucrat cu imagini video, fiecare folosind o abordare politică.

Favoriţi au fost cei din grupul Forensic Architecture (Arhitectură legistă), un colectiv de artişti descris drept o "agenţie de detectivi arhitecturali", care investighează crimele comise de stat şi abuzurile la adresa drepturilor omului în lume. Grupul stabilit la Goldsmith aparţine de Universitatea din Londra şi este compus din arhitecţi, cineaşti, jurnalişti, arheologi, savanţi, avocaţi şi dezvoltatori de software. Pentru premiul Turner, grupul a expus rezultatul unei investigaţii pe care a întreprins-o în legătură cu moartea unor oameni după un raid al poliţiei israeliene în 2017 asupra unui sat de beduini din deşertul Nagev.

În zona nonconformismului, pentru care artiştii premiaţi cu Turner sunt celebri, cel mai apropiat de aşteptările publicului era Luke Willis Thompson, artist din Noua Zeelandă, dintr-o familie cu rădăcini în Europa şi în insulele Fiji. Lucrarea sa "Autoportret", un film mut care o urmărea pe Diamond Reynolds, prietena lui Philando Castile, care a fost ucis de poliţişti în statul american Minnesota, a declanşat proteste. Un grup care purta tricouri cu mesajul "Vieţile negre nu se pierd pentru profit" a ocupat o expoziţie a lui Thompson în septembrie.

Al patrulea artist nominalizat a fost Naeem Mohaiemen, care a prezentat două filme de câte 90 de minute. Unul dintre ele înfăţişa viaţa unui om care locuia singur într-un aeroport părăsit, al doilea se concentra asupra unor momente din istoria statului Bangladesh.

Din juriul care a decis câştigătorul au făcut parte Oliver Basciano, critic de artă, Elena Filipovic, directorul Kunsthalle Basel, Lisa Le Feuvre, director executiv al fundaţiei Holt-Smithson, şi romancierul Tom McCarthy.

Premiul Turner răsplăteşte din 1985 creaţia unui artist vizual britanic.

Împrumutând numele celebrului pictor romantic, premiul a fost acordat între 1991 şi 2016 numai creatorilor care nu împliniseră încă vârsta de 50 de ani, dar la această regulă s-a renunţat în 2017, când laureata a fost Lubaina Himid.

Considerat una dintre cele mai reputate distincţii din lumea artistică de astăzi, trofeul a mai fost atribuit unor artişti care au devenit între timp adevărate legende contemporane, precum Antony Gormley, Damien Hirst şi Anish Kapoor.