Video DECLARAŢIA ZILEI: Regina Ana, despre cum l-a cunoscut pe Regele Mihai: "Ne-am întâlnit întâmplător". Avocatul Casei Regale despre relaţia celor doi: "Eu asta numesc cu adevărat dragoste" - VIDEO

Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat luni, 1 august, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, a anunţat Casa Regală a României.

Regele Mihai I şi Regina Ana au format cel mai longeviv cuplu regal din istoria României.

Adrian Vasiliu, avocatul Casei Regale, a declarat despre relaţia dintre cei doi: "Eu asta numesc cu adevărat dragoste".

Mediafax: O întâmplare tragică. Care este adevărata sa semnificaţie?

Adrian Vasiliu: În primul rând, este un moment greu pentru familia regală, pentru omul şi regele Mihai, deopotrivă. Au fost toată viaţa împreună. Vă daţi seama, uman, ce-nseamnă cu adevărat această despărţire? Apoi, ar trebui să fie un moment de meditaţie pentru noi, contemporanii. Destinul ei este al Reginei României care a traversat o istorie plină de convulsii politice şi care a fost un model pentru cei care au cunoscut-o la finalul Cortinei de Fier din 1989.

Mediafax: Ce ar fi de spus tinerilor care nu ştiu valoarea reală a regalităţii în România?

Adrian Vasiliu: Regalitatea a însemnat modernizarea statului român. Şi este suficient să vedem Bucureştiul pe care-l numim vechi, sau instituţiile statului interbelic. Dela Carol I, apoi prin Ferdinand şi Mihai I avem o tradiţie întreagă de instaurare şi dezvoltare a statului român modern. Independenţa din 1877, Unirea din 1918 le datorăm deciziilor Casei Regale. După 1990, Casa Regală a devenit un model în societatea noastră. Dela pledoariile pentru intrarea României în UE şi NATO la evenimentele culturale şi acţiunile caritabile, în totalitate au arătat patriotismul şi onoarea Casei Regale, care nu şi-a abandonat niciun moment misiunea sa.

Mediafax: Aţi fost în preajma cuplului regal. Ne puteţi aminti un gest al celor doi?

Adrian Vasiliu: Exista o legătură extraordinară între cei doi soţi regali. S-au căsătorit de tineri, nutrind sentiment puternic de iubire, iar iubirea lor a străbătut deceniile. Vă daţi seama, nicio clipă nu s-a destrămat căsnicia sau iubirea lor. Ei între ei comunicau prin gesturi discrete, comunicau mental, când nu erau unul lângă celălalt. Eu asta numesc cu adevărat dragoste.

Mediafax: Aţi avansat ca dată a înmormântării data de 13 august, la Curtea de Argeş.

Adrian Vasiliu: Da, am făcut o aproximare a procedurilor oficiale. Din punctul meu de vedere, aceasta este data probabilă a ceremoniei.

Georgeta Filitti, despre Regina Ana: "Regina rămâne o pildă de dăruire, de devotament"

"E un moment dureros pentru noi, pentru români, trecerea în nefiinţă a Reginei Ana pentru că ea rămâne o pildă de dăruire, de devotament, nu numai pentru familia ei, greu încercată", a declarat pentru MEDIAFAX istoricul Filitti.

"Vă reamintesc că Ana de Bourbon-Parma s-a căsătorit cu Mihai de România în condiţiile în care regele fusese îndepărtat din ţară. Regina Ana i-a stat alături la greu, la foarte greu, tânărului monarh, l-a încurajat, l-a susţinut şi ceea ce noi am perceput ulterior, sunt anii când au venit amândoi înapoi în România şi când Regina Ana s-a purtat exemplar. A străbătut, fără exagerare, drumurile şi cărările României pentru a-şi cunoaşte supuşii. A vrut să cunoască oamenii, să cunoască această ţară, pe mulţi să-i îmbărbăteze, multora să le inducă această idee că monarhia este, totuşi, forma superioară de guvernare, de conducere a unei ţări, deoarece are, în primul rând rolul de arbitru, nu de părtaş la luptele politice, nu de întreţinere a vrăşmăşiei, este deasupra acestor lucruri reprobabile şi poate să impună o stare de fapt în care lucrurile să se echilibreze", a amintit Georgeta Filitti, adăugând, în final: "Rolul pe care l-a avut până mai deunăzi Regina Ana rămâne fără egal. Este o pildă de devotament pe care puţine regine, puţine femei din lumea de azi l-au avut".

Filip Lucian-Iorga: "A fost femeia a cărei dragoste nu s-a speriat în momentul în care Măria Sa Regele a pierdut tot"

Istoricul şi scriitorul Filip Lucian-Iorga, de asemenea, a evocat într-o declaraţie pentru MEDIAFAX personalitatea Reginei Ana, ulitizând cuvinte de apreciere şi de reverenţă faţă de Regină, precum "răbdare", "respect", "simplitate aristocratică", "figură luminoasă".

Acesta a spus că Regina Ana a reuşit să se îndrăgostească de România chiar înainte de a vedea ţara, datorită poveştilor Regelui Mihai şi că după 1989 s-a implicat activ într-o încercare de "recucerire a ţării" prin înţelegere, respect şi dragoste:

"Este un moment trist şi pentru familia regală şi pentru noi toţi. Regina Ana în ultimele două decenii s-a impus ca o figură importantă în viaţa publică românească deşi istoria şi neputinţele noastre au făcut ca ea să nu fie niciodată regină încoronată a României. Graţie calităţilor sale personale, curajului, inteligenţei, inspiraţiei, a reuşit să se facă iubită în România. Ea şi-a cunoscut ţara înainte să o vadă graţie povestirilor Majestăţii Sale Regele. A început treptat să devină româncă şi odată cu revenirea în ţară după 1989 a dus, aş spune, o adevărată cruciadă de recucerire a ţării, dar nici cu demagogie politică, nici cu arme instituţionale, pur şi simplu cu răbdare, vizitând foarte multe locuri din ţară, vorbind cu foarte mulţi oameni, tratându-i pe fiecare cu aceeaşi dragoste şi cu acelaşi respect, cu simplitatea foarte autentică, aristocratică, simplitate care o caracteriza şi în acelaşi timp nonconformism, simţ al umorului. În felul acesta a reuşit să recupereze deceniile în care Familia Regală dusese ţinută departe de ţară, iar ea nu avusese ocazia să viziteze ţara de care se simţea deja atât de ataşată", a precizat istoricul.

Potrivit lui Filip-Lucian Iorga, Regina Ana a fost şi un punct de sprijin important pentru Regele Mihai, dar şi pentru România: "A fost o figură benefică, luminoasă în peisajul românesc al ultimilor decenii. A fost, de asemenea, o figură luminoasă pentru Casa Regală a României. A fost femeia a cărei dragoste nu s-a speriat în momentul în care MS Regele a pierdut tot, tronul, a pierdut ţara, a rămas alături de el, i-a fost loială şi este un exemplu nu numai de comportament regal, ci şi de familie frumoasă, închegată, împlinită, un model pentru noi toţi".

În încheierea mesajului său, istoricul Filip-Lucian Iorga a declarat că românii trebuie să fie recunoscători pentru faptul că au avut o regină de talia Reginei Ana: "Aş mai spune să în momentele astea de tristeţe, de nostalgie pentru cei care au cunoscut-o, e bine să ne gândim la ceea ce ne rămâne de la Regina Ana şi la faptul că e într-un fel un privilegiu să avem o regină, chiar dacă nu suntem o monarhie. Cumva Dumnezeu ne-a dat, deşi uneori n-am meritat-o, ne-a dat o regină inteligentă, responsabilă şi curajoasă şi care şi-a iubit foarte mult ţara chiar dacă nu s-a născut româncă, a devenit româncă şi intră în galeria marilor noastre regine alături de Regina Elisabeta, Regina Maria şi de Regina Mamă Elen, asta indiscutabil", a conchis istoricul.

Theodor Paleologu - "Cred ca ar trebui organizate funeralii naţionale. Destinul Rgelui Mihai nu poate fi conceput fără sprijinul Reginei"

"E un moment trist pentru noi toţi pentru că regina Ana e parte integrantă din viaţa Rgelui Mihai. Destinul Rgelui Mihai nu poate fi conceput fără sprijinul Reginei. De aceea, cred ca ar trebui organizate funeralii naţionale. Pentru că Regele Mihai nu e un fost şef de stat la fel ca ceilalţi", a declarat Theodor Paleologu, adept al monarhiei,

"Cu Regele Mihai se încheie un ciclu istoric absolut esenţial poentru existenţa noastră ca naţie şi tot ce e legat de Regele Mihai participă la aura sa... nu doar la aura sa personala, ci la aura întregii dinastii, fără de care România nu ar fi existat", a incheiat Paleologu.

Potrivit site-ului Familiei Regale a României, Principesa Ana de Bourbon-Parma s-a născut la 18 septembrie 1923, la Paris. Fiică a Principelui René de Bourbon-Parma şi a Principesei Margareta a Danemarcei, principesa Ana a copilărit în Franţa.

Începând cu anul 1939, după izbucnirea războiului, şi-a urmat familia în Spania şi în Statele Unite ale Americii, unde a urmat o şcoală de artă, la New York. În paralel, pentru a-şi putea câştiga existenţa, a lucrat ca vânzătoare la magazinul universal Macy's.

În 1943, Principesa Ana s-a înrolat ca voluntar în armata franceză. A fost, împreună cu regimentul ei, în Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania, până la sfârşitul ostilităţilor. A primit "Crucea de Război" a Franţei.

Principesa Ana l-a cunoscut pe Regele Mihai I al României la Londra. După doar o săptămână, Regele i-a cerut mâna. S-au căsătorit la 10 iunie 1948, la Atena.