Guvernul australian investeşte 1 miliard de dolari în Marea Barieră de Corali. „Văd acest angajament ca un efort de ultimă oră”

În luna decembrie, în Marea Barieră de Corali s-au înregistrat cele mai ridicate temperaturi, cu niveluri „alarmante” de căldură care au pus bijuteria oceanului în pragul unei alte albiri în masă a coralilor, potrivit unor analize a oamenilor de ştiinţă din guvernul SUA.

Vineri, guvernul Morrison a anunţat 1 miliard de dolari pentru conservarea recifului în următorii nouă ani (şi doar dacă va câştiga următoarele alegeri), un angajament considerat de unii drept o „încercare cinică” de a opri introducerea recifului pe lista patrimoniului mondial aflat „în pericol”.

Ecologiştii şi oamenii de ştiinţă au salutat în mare parte angajamentul, dar mulţi au spus că guvernul trebuie să-şi îmbunătăţească considerabil obiectivele privind emisiile de gaze cu efect de seră şi să nu mai susţină proiectele de combustibili fosili.

În cele trei luni care au precedat 14 decembrie, o analiză a celor de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) a arătat că stresul termic asupra coralilor a atins un nivel „fără precedent” pentru acele perioade ale anului. Dr. William Skirving, de la Coral Reef Watch NOAA, a spus că echipa sa „a fost surprinsă, şocată şi îngrijorată” când analiza, care acoperă fiecare an din 1985, a fost finalizată.

„Nu a existat niciodată un asemenea stres termic în înregistrările noastre. Este complet în afara standardelor şi vorbeşte despre faptul că temperaturile minime au fost mai mari decât maximele anterioare. Acesta este aproape sigur un semnal al schimbărilor climatice. A fi un om de ştiinţă în acest domeniu în zilele noastre este uneori un coşmar. Mi-aş dori să ştiu mai puţin”.

Pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră se acumulează în atmosferă, oceanele lumii devin din ce în ce mai fierbinţi, iar oamenii de ştiinţă spun că albirea coralilor va deveni din ce în ce mai frecventă.

Îndoieli cu privire la finanţare

Richard Leck, şeful Oceanelor la WWF-Australia, a spus că angajamentul reprezintă „o veste pozitivă pentru icoana noastră naţională”, subliniind că „trebuie să fie completat de acţiuni reale asupra climei pentru a reduce emisiile în acest deceniu”.

„Sunt îngrijorată pentru recif şi văd acest angajament ca un efort de ultimă oră”, a declarat Jodie Rummes, un biolog marin din Townsville pentru The Guardian.

Şi Dr. Anita Cosgrove, un militant din cadrul Wilderness Society, a spus că suma este „insuficientă pentru a depăşi amploarea provocărilor”, în timp ce unul dintre experţii în calitatea apei din Australian Marine Conservation Society, Jaimi Webster, a declarat că finanţarea pentru combaterea poluării apei este binevenită, dar insuficientă.

Gavan McFadzean, de la Australian Conservation Foundation, a declarat: „Un guvern care este corect cu privire la protejarea Marii Bariere de Corali ar elimina de urgenţă cărbunele, petrolul şi gazul – şi nu va continua să subvenţioneze creşterea industriilor de combustibili fosili – pentru a oferi cu adevărat o şansă coralilor de a supravieţui”.

Reciful de 2.300 de kilometri a cunoscut cinci evenimente de albire în masă – în 1998, 2002, 2016, 2017 şi 2020 – toate cauzate de creşterea temperaturii oceanelor determinată de încălzirea globală.

Coralii îşi obţin cea mai mare parte a hranei şi a culorii din algele care trăiesc în ei, însă, dacă temperaturile devin prea ridicate, algele aleg să se separe, iar coralii albesc şi devin mai sensibili, mai susceptibili la boli şi se reproduc mult mai puţin în anii următori.