Inteligenţa artificială descifrează o „carte pierdută” veche de 2.000 de ani care descrie viaţa după Alexandru cel Mare

Când Muntele Vezuviu a erupt în anul 79 d.Hr., o carte despre conducătorii care i-au urmat lui Alexandru cel Mare a ars parţial. Acum, AI descifrează „cartea pierdută”.

Urmărește

19808 afișări

Imaginea articolului Inteligenţa artificială descifrează o „carte pierdută” veche de 2.000 de ani care descrie viaţa după Alexandru
cel Mare

FOTO Michèle Hannoosh/Livescience

O „carte pierdută” veche de 2.000 de ani, în care se vorbeşte despre dinastiile care i-au urmat lui Alexandru cel Mare, ar putea fi în sfârşit descifrată, la aproape două milenii după ce textul a fost parţial distrus de erupţia Muntelui Vezuviu din anul 79 d.Hr. şi, secole mai târziu, a fost predat lui Napoleon Bonaparte.

Pe scurt, cercetătorii folosesc învăţarea automată, o ramură a inteligenţei artificiale (AI), pentru a discerne cerneala slabă de pe pergamentul de papirus rulat. Doar mici părţi din textul puternic deteriorat pot fi citite în acest moment. „Acesta conţine numele mai multor dinastii macedonene şi de generali ai lui Alexandru cel Mare”, a declarat Janko, menţionând că include, de asemenea, „mai multe menţiuni ale lui Alexandru însuşi”. După ce Alexandru cel Mare a murit în 323 î.Hr., imperiul său s-a destrămat. Textul îi menţionează pe generalii macedoneni Seleucus, care a ajuns să stăpânească o mare parte din teritoriile din Orientul Mijlociu, şi Cassander, care a condus Grecia după moartea lui Alexandru.

Cartea pierdută provine din Vila Papirusurilor de la Herculaneum, un oraş care a fost distrus alături de Pompei în urma erupţiei Muntelui Vezuviu, după începutul primului mileniu. Vila, numită astfel pentru vastele sale suluri de papirusuri, conţine numeroase scrieri ale filozofului Philodemus (a trăit între 110 î.Hr. şi 30 î.Hr.). Aceste papirusuri au fost carbonizate în momentul erupţiei vulcanului. La un moment dat, textul a fost găsit, iar acesta a fost dăruit lui Napoleon Bonaparte în 1804. La rândul său, acesta l-a dăruit Institutului Franţei din Paris, unde se află în prezent. În 1986, o tentativă de derulare a papirusului a dus la deteriorări suplimentare, a declarat Janko.

Cercetătorul Janko a studiat papirusul cu ajutorul unei echipe conduse de Brent Seales, director al Centrului pentru vizualizare şi medii virtuale de la Universitatea din Kentucky. Pentru a descoperi secretele papirusului, echipa lui Seales a folosit învăţarea automată: a antrenat un program de calculator să detecteze cerneala de pe papirusuri lăsându-l să analizeze pergamentele antice cu ajutorul tomografiei computerizate (CT), care ia mii de raze X pentru a realiza imagini digitale 3D. „Acestea au scrisul vizibil, astfel încât putem potrivi locaţiile cernelii cu locul exact în care trebuie să căutăm acea cerneală în micro-CT”, a declarat Seales pentru Live Science într-un e-mail.

În timpul prezentării, Janko a precizat că munca echipei face ca, treptat, tot mai mult text să fie lizibil. „Cu fiecare iteraţie a muncii sale [a lui Seales], capacitatea de a citi mai multe din aceste fragmente devine de fiecare dată mai bună”, a spus Janko.

FOTO Michèle Hannoosh

Cu toate acestea, multe lucruri legate pergament rămân un mister. Autorul textului este necunoscut. De asemenea, nu este clar de ce se afla în interiorul vilei. Janko a remarcat că multe dintre textele din vilă au fost scrise de Philodemus şi discută despre filosofie, nu despre istorie.

Janko a emis ipoteza că este posibil ca textul să fi fost împrumutat şi să nu fi fost returnat. O posibilitate este că Philodemus însuşi l-a folosit ca referinţă pentru a-şi scrie lucrarea „Despre regele cel bun după Homer”, a declarat Jeffrey Fish, profesor de Limbi clasice la Universitatea Baylor din Texas, pentru Live Science. În această lucrare, Philodemus îi compară pe regii de după Alexandru cu cei care au domnit anterior, punându-i pe regii de după Alexandru într-o lumină negativă. „Patronul lui Philodemus a fost un bărbat pe nume Lucius Calpurnius Piso Caesoninus, un guvernator roman al Macedoniei. Cred că Filodemus îi arată lui Piso că exemplul regilor buni ai lui Homer îl poate ajuta, în calitate de guvernator al Macedoniei, să îi depăşească pe conducătorii elenistici decadenţi care l-au precedat”, a spus Fish.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria life-inedit

Citește pe alephnews.ro: Care sunt cele 16 povești care influențează fizica și astronomia în 2024

Citește pe www.zf.ro: Fabrica de milionari: Revolut a creat averi pe bandă după ce angajaţii şi primii investitori ai fintech-ului au vândut acţiuni în valoare de aproape 1 miliard de dolari de la începutul lunii august

Citește pe www.zf.ro: Cum poate Bucureştiul să decoleze în topul capitalelor europene. Adevărul din spatele cifrelor, care ar putea răsturna situaţia

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: inteligenta artificiala,; alexandru cel mare,; pompei,; cercetatori

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.