Accidentul nuclear de la Fukushima a declanşat o nouă criză mondială a energiei atomice

Când tsunamiul ucigaş a atins coasta de est a Japoniei ca urmare a unui seism puternic, generatoarele de rezervă ale reactoarelor 1-4, cele mai afectate dintre cele şase reactoare ale centralei de pe litoral Fukushima Daiichi, au fost inundate de valul de 14 metri.

Nimic nu mai răcea atunci combustibilul, care a intrat în fisiune. Explozii de hidrogen au distrus instalaţiile superioare, eliberând în mediul înconjurător cantităţi enorme de materiale radioactive.

Accidentul a forţat zeci de mii de persoane să-şi abandoneze locuinţele situate la mai puţin de 20 de kilometri de centrală şi a obligat un total de 150.000 de rezidenţi ai prefecturii Fukushima să se mute, chiar dacă niciun deces nu a fost înregistrat.

La 25 de ani de la Cernobîl, lumea capătă un nou "no man's land" cu radioactivitatea sa invizibilă şi neliniştitoare. Japonia ultramodernă, acum vătămată, îşi vede certitudinile clătinându-se pe fondul opacităţii autorităţilor.

După ce au răcit reactoarele zi şi noapte cu apă de mare apoi cu apă dulce, muncitorii şi tehnicienii - uneori cu costul unor mari doze de radiaţii - au reuşit să oprească infernalul proces, iar după luni nesfârşite au stabilizat temperatura combustibilului.

Însă unda de şoc este mondială. La sfârşitul lunii mai, Germania a anunţat oprirea până în 2022 a celor 17 reactoare deţinute. Elveţia va renunţa la energia nucleară până în 2034. În iunie, Italia a confirmat prin referendum abandonul energiei atomice utilizată din 1990, iar Belgia se pregăteşte să ia aceeaşi decizie.

În Franţa, campioană în acest domeniu cu 75 la sută din electricitate de origine nucleară, consensul găsit în anii 1960 slăbeşte, iar această problemă se află în centrul campaniei electorale din 2012.

Preocupate de restaurarea încrederii, autorităţile mondiale pentru siguranţa nucleară au efectuat teste de rezistenţă, blocând mai multe proiecte. Confruntată cu opinia publică traumatizată, Japonia şi-a suspendat majoritatea reactoarelor pentru inspecţie. Japonia ar putea rămâne fără energie nucleară până la jumătatea lui 2012.

Verdictele acestor teste sunt aşteptate pe parcursul lui 2012, dar un lucru este clar: pentru a evita catastrofele, măsurile de securitate trebuie consolidate în continuare iar energia nucleară va deveni mai scumpă şi mai puţin competitivă.

Care este impactul? După acest al treilea accident - Three Mile Island în 1979, Cernobîl în 1986 şi Fukushima în 2011 - companiile americano-japoneze GE-Hitachi şi Toshiba-Westinghouse, ruşii de la Rosatom şi francezii de la Areva se confruntă cu o situaţie nesigură.

Înainte de 11 martie, industria promitea "renaşterea" energiei nucleare, ca urmare a cursei împotriva dioxidului de carbon pentru salvarea climei şi a preţurilor în creştere ale carburanţilor fosili.

În timp ce un colaps total al industriei este exclus, cel mai frecvent scenariu este cel al unei creşteri moderate. Cu toate acestea, o ipoteză pesimistă a Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE) estimează un declin de 15 la sută al instalaţiilor, anularea a jumătate dintre proiecte şi oprirea construcţilor de noi centrale în ţările dezvoltate.

Un lucru este sigur: Asia, unde se găsesc trei sferturi din cele 62 de reactoare în construcţie (şi 441 de reactoare active înainte de Fukushima) va domina sectorul. China şi India, giganţi ai consumului de carbon, îşi vor diversifica cu greu sursele de electricitate. Anumite ţări europene sunt de asemenea în top (Marea Britanie, Finlanda, Suedia, Polonia).

O altă dilemă: fără energie nucleară, cum vom reuşi tranziţia energetică fără a reveni la energia termică? Chiar dacă scad costurile, energia eoliană şi solară suferă din cauza austerităţii. O altă soluţie poate fi reprezentată de o epocă de aur a gazelor naturale.

(Material realizat de Ana Borlescu, ana.borlescu@mediafax.ro)