ANALIZĂ: Ce poate face şi ce nu Antonescu în calitate de preşedinte interimar

Potrivit Constituţiei, vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.

Articolul 98 al legii fundamentale prevede condiţiile pentru preluarea interimatului funcţiei. "(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului", arată textul citat.

Concret, preşedintele interimar - cu siguranţă, Crin Antonescu - nu poate adresa Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii, nu poate dizolva Parlamentul şi nu poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

În rest, toate prerogativele vor fi în mâna preşedintelui interimar.

De exemplu, potrivit articolului 94 din Constituţie, şeful statului numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege şi acordă graţierea individuală.

Mai mult, preşedintele - conform articolului 91 din Constituţie - are atribuţii în domeniul politicii externe: "(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice".

Pentru toate acestea, preşedintele emite decrete. Tot preşedintele este cel care îi numeşte pe magistraţi.

Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

Potrivit articolului 134 din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului Justiţiei.

Mandatul procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar, a expirat, el fiind delegat în această funcţie, potrivit legii, până în 16 august, de către şeful său ierarhic, procurorul general al României, Codruţa Kovesi.

Mandatul lui Kovesi expiră în 2 octombrie, însă ministrul Justiţiei poate cere revocarea din funcţie.

De Ziua Justiţiei, în 1 iulie, ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, afirma că va reflecta zilele următoare dacă va face propunerile de numiri în funcţii de conducere la DNA înaintea raportului de ţară, întrucât, în cazul unei reacţii negative la nivel prezidenţial, s-ar induce ideea unui nou conflict.

Raportul de ţară al Comisiei Europene este aşteptat în 18 iulie, oficialii europeni fiind cei care de-a lungul anilor au cerut stabilitate şi continuitate la conducerile DNA şi Ministerului Public.

"O eventuală propunere astăzi sau mâine într-un context politic extrem de frământat, de agitat, care propunere eventual ar introduce un element de reacţie negativă la nivel prezidenţial şi practic ar induce ideea unui nou conflict suplimentar, cred că o astfel de contradicţie ar genera mai mult efecte nefavorabile şi ar putea avea influenţă asupra raportului din iulie. Mai mult decât atât, acel raport se leagă foarte mult de o decizie pe care România o aşteaptă de mai bine de un an - aderarea la spaţiul Schengen. Astfel încât, fără să spun că nu voi face propuneri, voi face, şi le voi face pe baza respectării criteriilor pe care le-am evocat, profesionalism, independenţă, integritate", explica Titus Corlăţean.

Declaraţia a fost făcută cu două zile înainte de declaşarea uneia dintre cele mai grave crize politice din România, soldată cu revocarea preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, a Avocatului Poporului, cu modificarea Legii Curţii Constituţionale, demersuri care consolidează poziţia de forţă a actualei guvernări.

Contextul de la Bucureşti a determinat-o pe Viviane Reding, comisar european pentru justiţie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene, să încalce cutuma CE de a nu comenta situaţii politice interne şi să posteze pe contul său de Twitter o declaraţie în care îşi exprima îngrijorarea faţă de atacurile la independenţa CC. Reding mai spunea că, pentru ea, "un sistem judiciar funcţional şi independent este o precondiţie pentru respect reciproc în Spaţiul european de Justiţie".

În replică, ministrul Justiţiei a declarat, uitând de "efecte nefavorabile": "Astfel de chestiuni puse pe Twitter pot fi o reacţie uneori grăbită. Avem timp în această perioadă să clarificăm şi aspectele pe care le-aţi evocat. Important este ca instituţional să avem un dialog şi vă asigur că-l vom avea cu toţi actorii europeni implicaţi, pentru că nu cred că este de datoria lor să intervină în dispute politice esenţialmente interne. Dar lucrurile astea se clarifică, vă asigur".

(Material de Lucia Efrim, lucia.efrim@mediafax.ro)