Candidatura Bucureştiului pentru JO trebuie depusă în 2011; Tokyo, Istanbul, Budapesta posibili adversari

Primarul general Sorin Oprescu a lansat, în luna august, ideea organizării Jocurilor Olimpice la Bucureşti, în 2020, pe care a reluat-o acum, invocând sprijinul bucureştenilor pentru un asemenea proiect, dar şi faptul că un astfel de demers ar atrage investitori. Numai că drumul de la intenţie la câştigarea titlului de gazdă a JO este destul de lung.

Înscrierea candidaturii unui oraş se face prin intermediul Comitetului Olimpic Naţional, în cazul României Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, iar oraşul gazdă va fi anunţat la jumătatea anului 2013, la Buenos Aires.

Candidaturile sunt evaluate în două etape. În prima fază, fiecare oraş care doreşte să organizeze o ediţie a JO primeşte un chestionar din partea CIO. Forul olimpic internaţional analizează chestionarele şi acordă note pentru 11 criterii: suport politic şi social, infrastructura generală, instalaţii sportive, satul olimpic, mediu, posibilităţi de cazare, transport, securitate, experienţă anterioară, buget şi legislaţie.

Oraşele care primesc peste nota generală 6 sunt considerate capabile pentru a găzdui o ediţie a JO. Primele cinci oraşe clasate în urma notării chestionarelor sunt desemnate "oraşe candidate" şi vor participa la faza a doua a procesului de atribuire.

"Finalistele" trebuie să răspundă la un nou chestionar, apoi membrii Comisiei de Evaluare a CIO vizitează oraşele candidate. Comisia de Evaluare întocmeşte un raport, care este pus la dispoziţia membrilor CIO înaintea procesului de vot. Apoi, membrii CIO votează gazda JO, regula fiind că membrii CIO dintr-o ţară ce are un oraş candidat nu au drept de vot.

Infrastructura sportivă necesară organizării JO include: un stadion olimpic, stadioane pentru turneul de fotbal, centru de nataţie, velodrom, săli pentru sporturi, poligon de tir, pistă pentru sporturi nautice, arenă de tenis, satul olimpic (peste 17.000 de paturi in cazul JO de la Londra), centrul de presă.

Posibili candidaţi pentru a găzdui ediţia din 2020 a Jocurilor Olimpice sunt: Durban (Africa de Sud), Rabat (Maroc), New Delhi (India), Busan (Coreea de Sud), Dubai (Emiratele Arabe Unite), Hiroshima sau Tokyo (Japonia), Baku (Azerbaidjan), Istanbul (Turcia), Roma (Italia), Budapesta (Ungaria), Madrid (Spania), Lisabona (Portugalia), Sankt Petersburg (Rusia), Monterrey sau Guadalajara (Mexic), Toronto (Canada), Brisbane (Australia).

Sorin Oprescu declara, la sfârşitul lunii august, în urma unei discuţii cu preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Octavian Morariu, că ideea de a organiza Jocurile Olimpice în Bucureşti este viabilă şi că poate fi depusă candidatura.

"Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român mi-a confirmat că ideea de a organiza Jocurile Olimpice la Bucureşti este viabilă şi ne putem depune candidatura pentru aşa ceva. Prin dezvoltarea infrastructurii oraşului, prin promovarea sa ca punct turistic şi prin crearea de noi locuri de muncă nu facem altceva decât să dezvoltăm un oraş care merită să fie cunoscut în lumea largă şi pentru locurile frumoase pe care le putem construi, dar mai ales pentru valorile sportive care ne fac onoare", spunea atunci Oprescu.

El a reluat această temă recent, într-o emisiune televizată, apreciind că organizarea JO din 2020 la Bucureşti ar aduce foarte mulţi investitori şi că are susţinerea românilor, el precizând că 93% din 3.200 de persoane întrebate telefonic despre această iniţiativă au apreciat-o ca benefică. Sorin Oprescu a declarat că acest sondaj a fost făcut atât la nivel de Bucureşti, cât şi la nivel naţional.

"85% dintre cetăţenii din Bucureşti sunt absolut de acord cu acest lucru. Sondajul a fost făcut telefonic, pe 3.700 de bucureşteni, iar în ţară l-au făcut pe un număr de 3.200. 93% dintre romani acceptă această idee pe ţară, iar la nivel de Bucureşti, 85%", a spus primarul general.

Potrivit edilului Capitalei, organizarea Jocurilor Olimpice la Bucureşti ar fi benefică din punct de vedere economic şi va aduce şi un plus de imagine României.

"După părerea mea, acesta poate fi un proiect de unitate naţionala, un proiect de ieşit din nenorocita asta de criză. Vă daţi seama ce capital de imagine ar avea România şi Bucureştiul numai dacă se coagulează această idee şi produce candidatura. Am început să fac liste cu mari sportivi care au obţinut rezultate deosebite la Olimpiade, care trăiesc în străinătate", a spus Sorin Oprescu.

Acesta a susţinut că pentru organizarea Olimpiadei nu se pune problema majorării taxelor şi că a început să adune oamenii care îl pot îndrepta către firme de lobby.

Surse din municipalitate au declarat că primarul Oprescu a contactat o firmă care se ocupă de lobby pentru organizarea JO, care a venit la Bucureşti şi a făcut o primă evaluare a capacităţilor existente şi a ceea ce trebuie realizat pentru atingerea standardelor necesare unei competiţii sportive de o asemenea amploare.

Printre condiţiile necesare se numără reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, existenţa unui număr de hoteluri (din care cel puţin două de cinci stele şi patru de patru stele), construirea unui stadion olimpic (deoarece noul stadion National Arena nu are pistă de atletism şi dotările necesare), existenţa unui stadion special pentru antrenamente, construirea unui bazin olimpic, construirea unui sat olimpic, dotări la standarde olimpice pentru toate sporturile reprezentate la JO.

De asemenea, în proiect ar putea fi incluse mai multe zone limitrofe Bucureştiului, unde s-ar putea desfăşura competiţii cum ar fi canotajul, dar şi câteva oraşe care au facilităţi minime şi care pot fi dezvoltate pentru desfăşurarea de probe olimpice, Oprescu având deja discuţii cu unii ditre edilii locali.

Prima analiză a firmei de lobby a relevat că există condiţiile minime necesare dezvoltării unui asemenea proiect, concluzia fiind că este realizabil chiar dacă este vorba de investiţii de zeci de milioane de euro.

(Material realizat de Adrian Petculescu, social@mediafax.ro)