COMENTARIU: Valea în care minele vor adia a muşeţel

Ancheta asupra accidentului de mină de la Uricani se va întinde de la o lună, "undeva la 60 de zile" - vorba lui Ion Ariton - suficient timp ca morţii de acolo să rămână doar dureri în sufletele celor apropiaţi şi să împietrească într-un rând din cronica dezastrelor din Vale.

Urmărește
63 afișări
Imaginea articolului COMENTARIU: Valea în care minele vor adia a muşeţel

COMENTARIU: Valea în care minele vor adia a muşeţel (Imagine: Laszlo Mihaly/Mediafax Foto)

Un deja nemuritor în viaţă, ministrul Botiş, se resemna cunoscător ("fiu de miner", după cum declara) cum că accidente vor mai fi cât există minerit. Mai-marii locali au oblojit jalea familiilor cu câte 3000 de lei şi mai-marii Companiei Huilei le vor da de lucru văduvelor. Rost de muncă în altă parte nu a fost şi nici nu se întrezăreşte. Poate în vecini, la telegondola de la Vulcan.

Privită din afară, Valea Jiului este un teritoriu unde se supravieţuieşte abulic. Până acum, acolo s-au topit câteva miliarde bune de dolari, cuvântul magic la deschiderea robinetului de bani fiind "restructurare". Restructurarea mineritului era un fetiş mai dihai ca reforma de dragul reformei. Toate guvernele s-au opintit, mai cu inimă şi bună-intenţie, mai cu jumătate de gură, îmboldite din afară, să-i facă lifting şi rezultatul a fost convertirea cenuşiului monoindustrial într-o veşnică gaură neagră. Şi un şir parcă nesfârşit de amânare a scandeţelor. Schimbarea a mers şontâc-şontâc şi pentru că interesul politic era enorm. Între ortaci şi presiunea cu succes garantat era un mare semn egal, căci liderii lor îi amestecaseră în politica înaltă. "Ortac" şi "mineriadă" erau locuri comune în reglările de putere neortodoxe.

Şi azi, după ce furtunoasa "perioadă" Cozma a rămas doar prilej de vorbă şi meditaţie ceţoasă deasupra paharelor la ieşirea din şut, liderii lor ameninţă, dintr-o obişnuinţă uitată, cu explozii sociale şi mineriade. "Este o problemă foarte urgentă, Valea Jiului poate exploda în câteva zile din cauza imposibilităţii plăţii salariilor, nu vreau să mă gândesc ce vor face 8.700 de oameni dacă nu-şi vor primi salariile. Este posibilă o nouă mineriadă", se alarma un şef sindical de la Livezeni.

Obişnuinţelor uitate, Guvernul le răspunde cam după acelaşi tipic. Directorul Companiei Huilei raporta că în minele de sub jurisdicţia sa anul trecut nu a fost niciun accident mortal de muncă, situaţie nemaiîntâlnită în istoria seculară a companiei. Har Domnului, zicea dumnealui, asta s-a întâmplat pentru că ortacii au fot dibaci şi au ştiut să-şi poarte de grijă. Dar cum dibăcia nu-ţi alungă monoxidul de carbon în exces şi-a dat şi Uricani porţia de victime. Miniştrii s-au înfiinţat acolo val-vârtej, cel al Internelor (?!), cu certe "competenţe", constatând că în mină condiţiile nu erau "chiar rele", existând "dotări". Capetele ministerelor economice strategice s-au convocat la Emil Boc şi între ele. Ca să termine odată cu acestă restructurare de dimensiuni epopeice. Ba ministrul Economiei, un personaj la fel de vizibil publicului ca inelul lui Saturn, a şi estimat ce-i aşteaptă pe localnicii Văii Jiului: un moment de linişte şi echilibru."Ne dorim crearea cât mai multor locuri de muncă în această zonă şi, bineînţeles, dacă va fi nevoie, la un moment dat, şi de soluţii alternative", visează ministrul.

Acum ceva ani, am fost în centrul oraşului Petroşani, în noaptea în care s-a întors acasă, după ultimele sale isprăvi, "haiducul" Cozma. Într-o mulţime fierbând de extaz, s-a auzit, la un moment dat, un răcnet de disperare veselă, de la un cetăţean vânjos care agita frenetic un coşuleţ pântecos: "Miroane, uităte-te aici, unde vor să ne trimită ăştia: la muşetel!". Un moment a fost linişte şi în aer s-a răspândit miros firav de floare, de la buchetele de floricele albe. Culegerea şi valorificarea plantelor medicinale şi a fructelor de pădure taman ce fusese declarată de guvernul de atunci metodă de reconversie profesională a minerilor.

Nu ştiu dacă liniştea şi echilibrul din reveria ministrului Economiei va aduce deasupra minelor din Vale (negreşit retehnologizate după ultimul răcnet) boare de muşeţel şi şomerii împinşi pe calea cea pe bună vor culege fericiţi castane şi ghinde.

Ştiu doar că prezentul crunt va consemna, marţi, ultimul drum pentru cinci oameni în floarea vârstei, în viaţa cărora moartea a fost un risc asumat. Şi că în aer va fi doar miros rău-prevestitor de tămâie.

Ca de atâtea ori, binele se ascunde într-un orizont nedefinit.

(Comentariu de Indira Crasnea, indira@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici