ALDE îşi urmează scopul de a trece de la republică semiprezidenţială, la una pur parlamentară. Ce a propus un deputat al partidului condus de Tăriceanu

Proiectul de lege depus de deputatul ALDE, la Senat, prevede înfiinţarea unui Institut de Politici Parlamentare, Parlamentarism şi Proceduri Legislative, „for naţional ştiinţific, cu personalitate juridică, de drept public, sub conducerea Parlamentului României prin cele două Birouri Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor”.

Institutul ar urma să reunească personalităţi reprezentative din domeniul dreptului constituţional şi public, ale ştiinţelor politico-administrative, sociologie politică, management public, de înaltă competenţă profesională, cu experienţă în activitatea de cercetare ştiinţifică ori în structurile de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului sau care ocupă funcţii în administraţia publică centrală sau în autoritatea judecătorească, precum şi funcţionari publici parlamentari.

„Institutul are ca scop fundamentarea ştiinţifică şi practică a soluţiilor de perfecţionare a organizării şi funcţionării autorităţilor publice parlamentare şi a instituţiilor din subordinea lor, prezentând rapoarte de activitate trimestriale Parlamentului României, fiind responsabil şi cu editarea Revistei de parlamentarism", se arată în proiect.

Revista va fi mediatizată la nivelul aparatului de specialitate al celor două Camere ale Parlamentului, precum şi la nivelul senatorilor şi deputaţilor, prin grupurile parlamentare de care aparţin.

Institutul de parlamentarism ar urma să organizeze şi cursuri de perfecţionare pentru aleşii locali şi naţionali, dar şi pentru cei care doresc, în viitorul apropiat, să ocupe o poziţie parlamentară (senator sau deputat) sau o funcţie publică parlamentară (de execuţie sau de conducere), potrivit proiectului de lege.

„Cheltuielile curente şi de capital ale Institutului se finanţează din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat. Subvenţiile de la bugetul de stat vor fi acordate începând cu data de 1 ianuarie 2019”, se arată în proiectul depus de deputatul ALDE.

Salarizarea personalului aparatului de lucru al Institutului, care are calitatea de funcţionar public, se va face potrivit dispoziţiilor Legii nr. 7/2006 privind Statutul Funcţionarului Public Parlamentar.

Statul de personal, structura posturilor pe direcţii, servicii şi fişa postului se aprobă prin decizie a consiliului ştiinţific, conform proiectului de lege, în timp ce structura organizatorică şi numărul maxim de posturi din aparatul de lucru al Institutului se aprobă prin hotărâre a Birourilor Permanente Reunite.

Conducerea Institutului ar urma să fie asigură de: adunarea generală, consiliul ştiinţific şi secretarul general, vicepreşedinţi şi preşedinte.

Numărul de membri în consiliul ştiinţific se stabileşte prin regulamentul propriu de organizare şi funcţionare al Institutului, iar alegerea consiliului ştiinţific este validată de Senat şi Camera Deputaţilor, iar rapoartele trimestriale de activitate ale Institutului se analizează de către comisiile parlamentare de specialitate, care informează plenul fiecărei Camere a Parlamentului.

Secretarul General are calitatea de funcţionar public parlamentar, numit de către Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului, pe un mandat de 6 ani, fără drept de reînnoire pentru încă un mandat.

Secretarul General, la fel ca şi directorii sau şefii serviciilor de funcţionare ale Institutului, provine din rândul funcţionarilor publici parlamentari ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, cu o vechime de cel puţin 10 ani într-o funcţie publică parlamentară sau cel puţin 15 ani într-o funcţie asimilată dintr-o instituţie sau autoritate publică centrală.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Institutului sunt propuşi de către Birourile Permanente Reunite ale celor două Camere ale Parlamentului României şi votaţi de către Plenul Reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Preşedintele este ales pentru un mandat de 5 ani şi poate fi reales pentru cel mult încă un mandat. Are calitatea de ordonator principal de credite şi trebuie să aibă experienţă de cel puţin 15 ani într-o funcţie publică sau de management public.

Preşedintele, vicepreşedintele, secretarul general, directorii şi şefii serviciilor de funcţionare ale Institutului nu pot face parte din partide politice.

Desfăşurarea activităţii Institutului este asigurată prin aparat propriu de lucru, constituit din funcţionari publici parlamentari şi personal contractual.

„Imobilul propietate publică a statului, Corp B3 din zona Senatul României, se transmite din administrarea Camerei Deputaţilor şi a Senatului în administrarae institutului” pentru a asigura desfăşurarea activităţii noii instituţii.

Potrivit expunerii de motive, doar 20% dintre cei care îşi doresc să devină parlamentari au anumite informaţii despre procedurile parlamentare şi modul de organizare al Senatului şi Camerei Deputaţilor.

„Conform unor baromere de opinie publică ale unor companii europene din domeniu (realizate atât în 2012, cât şi în 2013), circa 15% dintre români cunosc modul cum funcţionează Parlamentul României şi doar 20% dintre cei care îşi doresc să devină deminitari ai Legislativului au anumite informaţii despre procedurile parlamentare şi modul de organizare al Senatului şi Camerei Deputaţilor”, susţine Băişanu.

Necesitatea unui astfel de Institut în subordinea Parlamentului României poate fi demonstrată cu „argumente vaste care pot face şi obiectului unui curs universitar de specialitate, dar cel mai important punct de sprijin este dat chiar de acquis-ul comunitar care ne leagă de instituţiile europene: suntem încă printre ultimele ţări din UE care nu are o instituţie sau orice alt gen de autoritate care să gestioneze politica parlamentară la nivel naţional, din perspectivă academică şi ştiinţifică”, susţine iniţiatorul.

Băişanu afirmă că „orice alt argument pentru susţinerea acestui proiect parlamentar nu îşi are rostul. Maturitatea decizională a colegilor senatori şi deputaţi este suficientă pentru promivarea acestui proiect”.

Citeşte şi: PNL a sesizat Curtea Constituţională cu privire la înfiinţarea Comisiei speciale pentru legile securităţii

Citeşte şi: Ce cred politicienii despre celebrarea zilei de 1 mai

Citeşte şi: Ciprian Ciucu, consilierul general PNL: Îi solicit primarului Capitalei să discute în şedinţa Consiliului General situaţia Podului Constanţa

Citeşte şi: Dăncilă: Am scos prima carte cu investiţii strategice; am cerut evaluarea ataşaţilor comerciali

Citeşte şi: Euro douăzeci-douăzeci, pe înţelesul tuturor. Explicaţiile lui Dăncilă: La noi, la Bruxelles, există Orizont douăzeci douăzeci, e normal

Citeşte şi: Dăncilă, un nou răspuns pentru Iohannis, după ce preşedintele i-a cerut demisia: Viaţa merge înainte/ Ce a răspuns la acuzaţia că este "marioneta lui Dragnea"