ANALIZĂ: Congresul de alegeri şi reforma internă a PSD, amânate de dragul menţinerii la guvernare

Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis, la sfârşitul anului trecut, în prima şedinţă de după eşecul de la alegerile prezidenţiale, ca urmare a faptului că Victor Ponta şi Liviu Dragnea şi-au depus mandatul de preşedinte, respectiv preşedinte executiv, că în luna martie va fi convocat un congres de alegeri care să facă analiza rezultatului de la alegeri şi să decidă asupra noii echipe de conducere.

Congresul de alegeri din martie, anunţat public chiar de Ponta

Astfel pe 27 noiembrie 2014, după şedinţa CExN, Victor Ponta că s-a încheiat un ciclu electoral şi că el, ca lider, dar şi echipa de conducere, trebuie să-şi asume nu doar lucrurile bune, ci şi înfrângerea de pe 16 octombrie şi să dea ocazia PSD şi colegilor din partid să constuiască următorul proiect, pentru următorul ciclul electoral

"Noul proiect pentru următorul ciclu electoral trebuie să ţină cont de cauzele reale ale eşecului de la prezidenţiale. Prima decizie pe care am adoptat-o în CExN a fost aceea de a organiza forurile principale de conducere, Consiliul Naţional şi apoi Congresul, în primăvara anului viitor, pentru că e nevoie de timp pentru ca noul proiect 2015-2019 să fie construit, ca şi noua echipă de lideri. Actuala conducere va asigura până în primăvară conducerea partidului când la Consiliul Naţional şi Congres nu doar se va alege o echipă de lideri, ci se va decide asupra proiectului politic în următorii cinci ani", preciza Victor Ponta pe 27 noiembrie 2014.

Tot atunci CExN a decis, la propunerea sa, să-i excludă din partid pe Mircea Geoană, Marian Vanghelie şi Dan Şova pentru că ar fi încercat să preia conducerea partidului prin jocuri de culise desfăşurate înaintea alegerilor.

Ce s-a întâmplat, însă, din 27 noiembrie şi până în prezent? PSD a menţinut guvernarea şi constituie, în continuare, partidul principal al coaliţiei parlamentare care susţine Guvernul Ponta 4.Numai că menţinerea guvernării este strâns corelată cu situaţia din PSD, în condiţiile în care Victor Ponta asigură preşedinţia PSD, fără mandat, ce-i drept, dar este şi prim-ministru.

În aceste condiţii, se poate afirma că amânarea congresului de alegeri, dar şi a analizei cauzelor eşecului de la prezidenţiale şi a reformei interne s-a făcut cu scopul implicit al menţinerii la guvernare.

În acest sens, decizia CExN din 27 noiembrie privind organizarea unui congres de alegeri în martie a fost infirmată de către BPN, un for inferior în ierarhia de conducere a partidului. Acest fapt nu a fost contestat formal de către membrii de partid, întrucât decizia a fost luată anterior, într-un cadru informal. Victor Ponta şi Liviu Dragne au obţinut acordul mai multor lideri PSD din teritoriu pentru decalarea organizării Congresului, iar "pactul" a fost sărbătorit, ulterior, şi cu o partidă de vânătoare.

Amânarea congresului de alegeri mai are şi o cauză externă, care ţine, însă, tot de principiul fundamnetal al menţinerii cu orice preţ la guvernare: este vorba de anunţata moţiune de cenzură pe care opoziţia intenţionează să o depună în această sesiune parlamentară. O luptă internă pentru funcţii în PSD nu s-ar plia deloc bine cu o luptă în Parlament pentru menţinerea funcţiilor oferite de guvernare.

Citeşte şi: Ivan: Sunt mai hotărât ca oricând să candidez la preşedinţia PSD

Citeşte şi: Ivan: Congresul PSD pentru noua conducere, imposibil de evitat. Conducerea actuală e interimară

Citeşte şi: Dragnea, întrebat dacă Ponta va rămâne preşedinte al PSD până în 2017: De ce nu?

Citeşte şi: Geoană: Vom lansa grupul de iniţiativă pentru crearea „noului PSD”. Eu sunt alternativa la Ponta

Citeşte şi: Geoană: Decizia conducerii PSD de amânare a congresului e greşită şi va adânci criza partidului

Citeşte şi: Ponta: PSD nu mai convoacă Congresul în martie, ci doar Consiliul Naţional

Geoană conceptualizează "Noul PSD", în alianţă cu "Noul PNL"

Excluderea din PSD, la propunerea lui Ponta, i-a oferit lui Mircea Geoană un culoar liber de exprimare publică, dar şi posibilitatea de a se poziţiona strategic în raport cu PSD şi cu actuala conducere, reprezentată de Victor Ponta şi Liviu Dragnea.

Geoană se adresează în principal nemulţumiţilor din PSD, care nu îi mai văd cu ochi buni nici pe Victor Ponta, nici pe Liviu Dragnea. E de notorietate faptul că relaţiile dintre Geoană, pe de o parte, şi Ponta şi Dragnea, pe de alta, sunt foarte reci. Pe de altă parte, social-democraţii pot să compare, acum, cei cinci ani sub Mircea Geoană cu cei cinci în care partidul a fost condus de Victor Ponta.

Pentru Geoană, "Noul PSD" înseamnă atât "refondarea din temelii" a actualului partid, care să permită exprimarea tuturor curentelor, dar şi, in extremis, crearea unui nou partid care să se adreseze aceluiaşi electorat de stânga.

Atât Geoană, cât şi Marian Vanghelie, au precizat că vor lansa un grup de iniţiativă pentru "Noul PSD", care să reprezinte "un alt partid de stânga, un partid nou, curat", care, însă, să aibă şi reprezentare parlamentară, prin preluarea unor parlamentari PSD nemulţumiţi de actuala conducere a partidului.

Deocamdată, numărul parlamentarilor care vor adera la noua structură politică este vehiculat "pe surse", acesta variind de la zece parlamentari până la 50 de parlamentari – care reprezintă cel mai mare număr vehiculat în presă. Dar chiar dacă toţi cei 50 de parlamentari ar adera la noua formaţiune, votul lor ar fi insuficient pentru a dărâma Guvernul Ponta 4.

Pe de altă parte, Geoană a criticat public decizia de amânare a congresului de alegeri şi a arătat că acest lucru va conduce la adâncirea crizei în care se află partidui. În paralel, Geoană a propus social-democraţilor menţinerea la guvernare într-o mare coaliţie între stânga şi dreapta, pe model german.

Posibila spargere a PSD şi excluderile, criticate de Iliescu şi Năstase

Foştii lideri ai partidului, Ion Iliescu şi Adrian Năstase, au criticat public, măsura propusă de Victor Ponta privind excluderea din partid a lui Geoană, Vanghelie şi Şova.

Iliescu a menţionat că el a votat împotriva excluderilor şi a arătat că în PSD va exista un congres de alegeri, dar unde se va face şi analiza cauzelor eşecului de la prezidenţiale.

La rândul său, Năstase a spus că "Noul PSD" a mai fost "nou" de vreo şapte ori până acum şi a arătat că eventuala spargere ar face bine în primul rând celor din actuala opoziţie, care ar putea astfel să "dreseze" mai uşor mai multe formaţiuni de stânga.

Cătălin Ivan, primul social-democrat care şi-a anunţat candidatura la şefia PSD

Dincolo de disputele mai mult sau mai puţin publice între actualii şi foştii lideri ai partidului, excluşi sau nu, există foarte puţine declaraţii publice asumate în rândul social-democraţilor despre situaţia din partid şi viitorul formaţiunii. După ce Ponta a propus excluderea lui Geoană, Vanghelie şi Şova, social-democraţii au înţeles să intre în silentio stampa.

Singurul social-democrat care a făcut declaraţii publice fără a fi exclus, este europarlamentarul Cătălin Ivan. El a scăpat doar cu o propunere de sancţionare dură care însă, nu a mai fost discutată, şi a fost gratulat cu catalogarea de "puşti obraznic", oferită nonşalant de Dragnea.

Ivan a precizat, după ce a aflat de amânarea congresului, că este mai hotărât ca oricând să candideze la şefia PSD. El şi-a exprimat speranţa că atât Victor Ponta cât şi Liviu Dragnea înţeleg faptul că nu se poate ca acest Congres să fie evitat, în condiţiile în care şi-au depus mandatul şi asigură o conducere interimară a partidului. "Eu cred că sunt oameni responsabili şi înţeleg foarte clar că nu se poate fără congres şi că toate deciziile importante de modificare a Statutului şi de schimbare a regulilor interne de funcţionare se fac prin votul celor delegaţi la congres. Nicio altă schimbare nu poate fi făcută informal", a spus Ivan.

Reforma PSD, în pericol. Consiliul Naţional va dezbate reforma, dar doar Congresul o poate adoptă

Declaraţiile publice făcute în ultima perioadă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea au atestat faptul că la Consiliul Naţional din martie se va face doar o dezbatere a măsurilor care trebuie luate şi a modificărilor la statut în privinţa puterii acumulate de liderii din teritoriu sau a consecinţelor pe care cei cu probleme în Justiţie le vor suporta.

Dragnea, a susţinut, astfel, că deciziile de reformă ale PSD ce urmează a fi dezbătute la Consiliul Naţional din martie vor putea fi puse în practică fără ca Statutul să fie în mod legal modificat şi adoptat procedural de congres, fiind vorba de decizii asumate ale PSD.

"Nu există decizii informale de modificare a Statutulul. Este ca şi cum ai spune că schimbi Constituţia României la o cafea, într-o comisie obscură de undeva din Parlament. Deci domnul Dragnea este liber să vină cu propuneri, poate să facă ce comisie doreşte, să o conducă, dar votul îl vor da membrii de partid delegaţi la Congres. Până atunci vor putea şi alţi colegi să vină cu propuneri", a spus, în replică, Ivan.

PSD este în acest moment un partid în vrie, care nu reuşeşte să-şi găsească o direcţie politică stabilă şi predictibilă, alta în afară de menţinerea cu orice preţ la guvernare, pentru cât mai mult timp posibil.

Declaraţiile publice despre situaţia actuală a partidului şi despre viitorul acestuia sunt foarte puţine şi par a fi apanajul cvasi-exclusiv a lui Victor Ponta şi Liviu Dragnea, deşi poziţiile publice luate de Victor Ponta sunt inconsecvente în timp şi contradictorii cu cele asumate de Liviu Dragnea.

Deşi cei doi şi-au depus mandatul de preşedinte şi preşedinte executiv după eşecul de la prezidenţiale, conduc încă cu mână forte partidul şi impun decizii forurilor de conducere.