ANALIZĂ: Guvernul şi Avocatul Poporului, opinii clare anti-migraţie politică în cazuri judecate la CC

Proiectul de OUG prin care li se acordă aleşilor locali un termen de 10 zile pentru a-şi defini apartenenţa politică, făcut public miercuri, contravine opiniei pe care o exprima Executivul în 2013, în punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale (CC) referitor la contestaţia unui consilier judeţean PPDD din Maramureş, care îşi pierduse mandatul în urma retragerii sprijinului politic.

Curtea Constituţională a fost solicitată în mai multe rânduri să se pronunţe asupra constituţionalităţii preverilor care interzic migraţia politică în Statutul aleşilor locali şi care sancţionează cu pierderea mandatului atât primarii, cât şi consilierii judeţeni şi locali.

Începând cu anul 2006, deciziile CC menţionează că această constrângere în cazul aleşilor locali este justificată şi constituţională, argumentând în favoarea menţinerii acestor reglementări.

În anul 2009, Curtea Constituţională a emis o decizie de respingere a solicitărilor formulate la nivelul instanţelor de mai mulţi consilieri care îşi pierduseră mandatul ca urmare a părăsirii partidului pe ale cărui liste au candidat, ori a excluderii.

Autorii susţineau că "pierderea mandatului pe motive ce ţin de viaţa internă şi disciplina unui partid politic nu are nicio justificare sub aspectul condiţiilor de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, reglementate de art.53 din Constituţie, nu are «nicio finalitate democratică» şi nu reprezintă decât «un şantaj politic» pentru ca, împotriva voinţei lor, aleşii locali să rămână membri ai aceluiaşi partid politic".

Aceştia făceau referire inclusiv la o menţiune a Constituţiei, de la articolul 69, alineatul 2, "care prevede nulitatea mandatului imperativ, implicit în privinţa aleşilor locali", prevederea referindu-se însă la parlamentari.

La acel moment, Avocatul Poporului considera că, "de vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe lista căruia a fost ales, înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel că nu se mai justifică menţinerea sa în funcţia publică”.

"Electoratul acordă votul său unei persoane în considerarea programului politic al partidului din rândurile căruia face parte la momentul alegerii şi pe care această persoană urmează să îl promoveze pe perioada mandatului său de consilier local sau judeţean", mai spunea Avocatul Poporului, care se exprima explicit împotriva migraţiei politice a aleşilor locali.

În plus, Curtea Constituţională constată că reglementările criticate la acel moment sunt nefondate, iar prevederile care previn migraţia politică îşi au sursa constituţională în definirea partidelor.

"Curtea Constituţională a statuat cu valoare de principiu că reglementările privind noul caz de încetare de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judeţean îşi au suportul în dispoziţiile art.8 alin.(2) din Constituţie, potrivit cărora partidele politice contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor. Aceste dispoziţii de ordin constituţional au fost dezvoltate în Legea partidelor politice nr.14/2003 care, printre principalele funcţii ale partidelor politice prevăzute la art.2, menţionează şi pe acelea referitoare la desemnarea de candidaţi în alegeri şi la constituirea unor autorităţi publice, precum şi la stimularea participării cetăţenilor la scrutinurile electorale, potrivit legii”, spuneau judecătorii Curţii Constituţionale.

Decizia CC face referire în mod explicit la "traseismul politic" şi la justificarea constituţională a combaterii acestuia, asimilând din acest punct de vedere în acelaşi mod restricţiile atât pentru consilierii locali şi judeţeni, cât şi pentru primari.

"Textele criticate au ca finalitate prevenirea migraţiei politice a aleşilor locali de la un partid la altul, curmarea traseismului politic la care se recurge în funcţie de oportunităţile pe care le oferă un partid sau altul, asigurarea unei stabilităţi în cadrul administraţiei publice locale, care să exprime configuraţia politică, aşa cum aceasta a rezultat din voinţa electoratului (...) De vreme ce alesul local nu mai este membru al partidului pe listele căruia a fost ales înseamnă că nu mai întruneşte condiţiile de reprezentativitate şi legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat. Prin urmare, nu se mai justifică menţinerea acestuia în funcţia publică. Altfel spus, pierderea calităţii de membru al partidului politic pe a cărui listă a candidat şi a fost votat de corpul electoral are drept consecinţă şi pierderea calităţii de consilier local sau de consilier judeţean. Din această perspectivă nu are, aşadar, importanţă dacă pierderea calităţii de membru al partidului politic are loc ca urmare a demisiei sau a excluderii", arăta Curtea Constituţională.

CC a respins inclusiv argumentul conform căruia "mandatul imperativ este nul" şi în cazul aleşilor locali.

"Propunerile de candidaţi se fac în scris de către partidele politice, iar listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, semnate şi datate de candidaţi. Cetăţenii, prin votul lor, exprimă opţiuni între diversele programe politice ale partidelor care participă la scrutinul electoral şi mai puţin cu privire la candidaţi, în considerarea calităţilor şi a meritelor acestora, sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve să le facă în perioada campaniilor electorale. Aşadar, votul alegătorului exprimă opţiunea pentru programul unui partid şi nu pentru un anumit candidat. Este moral ca interesele unei persoane care a candidat şi a fost aleasă pe listele unui partid să se identifice cu cele ale partidului pe a cărui listă a candidat, în caz contrar având posibilitatea de a candida ca independent, în condiţiile legii. Candidatul reprezintă exponentul partidului politic pe a cărui listă a fost ales şi, implicit, a programului său electoral. (...) Totodată, a accepta ca un consilier local, care în timpul exercitării mandatului părăseşte partidul pe a cărui listă a candidat şi a fost ales, să-şi păstreze pe mai departe statutul de ales local înseamnă a schimba, a modifica configuraţia politică a consiliului local, configuraţie stabilită tocmai ca urmare a votului exprimat de cetăţeni", a mai argumentat Curtea Constituţională.

La rândul său, Guvernul şi-a asumat cea mai mare parte din argumentaţia prevăzută în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu ocazia unei speţe judecate în 2013.

Judecătorii constituţionali judecau contestaţia lui Toader Dunca, fost consilier judeţean PPDD din Maramureş căruia i-a fost retras sprijinul politic şi şi-a pierdut mandatul.

Astfel, Guvernul aprecia că demersul acestuia este neîntemeiat, deoarece, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, "partidelor politice le revine sarcina selectării, pregătirii şi propulsării candidaţilor în vederea alegerilor, alcătuind liste de candidaţi şi sprijinindu-i pe tot parcursul campaniei electorale, precum şi ulterior, pe întreaga durată a exercitării mandatului dobândit".

"Cetăţenii, prin votul lor, exprimă opţiuni între diversele programe politice care participă la scrutinul electoral şi mai puţin cu privire la candidaţi, în considerarea calităţilor şi a meritelor acestora sau a unor promisiuni pentru care nu au rezerve să le facă în perioada campaniilor electorale. Aşadar, votul alegătorului exprimă opţiunea pentru programul unui partid, şi nu pentru un anumit candidat. Arată că este moral ca interesele unei persoane care a candidat şi a fost aleasă pe listele unui partid să se identifice cu cele ale partidului pe a cărui listă a candidat, în caz contrar având posibilitatea de a candida ca independent. A accepta ca un consilier local, care în timpul exercitării mandatului părăseşte partidul pe a cărui listă a candidat şi a fost ales, să îşi păstreze mai departe statutul de ales local înseamnă a schimba configuraţia politică a consiliului local, stabilită ca urmare a votului exprimat de cetăţeni", se arăta în punctul de vedere transmis de Guvern Curţii Constituţionale, aşa cum rezultă din documentele Curţii.