ANALIZĂ: Iohannis anunţă numele noului premier după o săptămână de discuţii şi două runde de consultări

Preşedintele Klaus Iohannis anunţă numele noului premier la aproape o săptămână de la demisia lui Victor Ponta şi după organizarea, în premieră, a două runde de consultări, având loc inclusiv discuţii cu societatea civilă, pe fondul valului de proteste. Varianta preşedintelui este Dacian Cioloş.

Urmărește
5306 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Iohannis anunţă numele noului premier după o săptămână de discuţii şi două runde de consultări

ANALIZĂ: Iohannis anunţă numele noului premier după o săptămână de discuţii şi două runde de consultări

Potrivit unor surse oficiale, cele mai mari şanse în acest moment le are fostul comisar european pentru Agricultură Dacian Cioloş, acesta fiind numele pe care Klaus Iohannis l-ar putea anunţa la ora 17.00.

Propunerea vine la aproape o săptămână de la depunerea mandatului de premier de către Victor Ponta, în 4 noiembrie.

Retragerea acestuia din fruntea Guvernului l-a surprins pe preşedintele Klaus Iohannis în mijlocul unei reuniuni a statelor Europei Centrale şi de Est, care avea loc la Palatul Cotroceni. Prima reacţie a preşedintelui a venit după aproape 7 ore de la anunţul făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, cu privire la demisia Guvernului.

"Foarte târziu, Guvernul a demisionat. A fost nevoie să moară oameni pentru ca această demisie să se întâmple", a spus atunci preşedintele.

Iohannis a anunţat încă de atunci consultări la Palatul Cotroceni, dând semnalul unei premiere: primele negocieri cu partidele, care se vor întinde pe parcursul a mai multe runde.

"Avem un guvern demisionar, aştept ca prim-ministrul demisionar să-mi înainteze demisia, demisia Guvernului şi, imediat dupăk aceea, voi lua legătura cu partidele politice parlamentare şi voi convoca consultări cu partidele. (...) Vreau încă în cursul acestei săptămâni să finalizez prima rundă de consultări politice, pentru a avea o imagine despre cum văd partidele soluţionarea acestei situaţii", a spus şeful statului.

Aceste negocieri au avut loc în contextul protestelor, la care zeci de mii de oameni au cerut în stradă criterii de competenţă şi integritate în stabilirea noului Guvern. Principalele solicitări vizau un premier tehnocrat, şi nu unul provenind din rândurile actualelor partide.

Prima rundă de consultări, între dorinţa anticipatelor şi Cabinet de tehnocraţi

Primii care au venit la discuţiile cu preşedintele Iohannis, joi, au fost social-democraţii, care, după mai bine de o zi de incertitudini cu privire la mandatul asumat de Liviu Dragnea, nu i-au propus şefului statului un nume de premier. În interiorul PSD era vehiculat numele sociologului Vasile Dâncu, însă acesta era privit ca o "soluţie de avarie", în cazul în care preşedintele ar fi cerut o nominalizare. După aproximativ o jumătate de oră de discuţii, preşedintele PSD Liviu Dragnea a ieşit public şi a anunţat să social-democraţii nu vor face o propunere de premier, ci vin cu o alternativă.

Astfel, PSD i-a propus preşedintelui ca după această primă rundă de discuţii să aibă loc o nouă întrevedere pentru un acord, precizând că nu trebuie să se plece de la desemnarea unei persoane care să bată la uşa partidelor pentru sprijin. Liderul PSD a spus că este deschis oricărei variante de Guvern care răspunde solicitărilor societăţii, susţinând că tocmai de aceea nu a prezentat o propunere de premier, ci doreşte consultări ample între partide. Klaus Iohannis a dat de înţeles că nu respinge ideea.

În paralel, social-democraţii căutau, potrivit unor surse PSD, o cale de ieşire din actuala coaliţie cu UNPR, după valul de proteste şi criticile din rândul populaţiei şi societăţii civile la adresa liderului formaţiunii, Gabriel Oprea. "Ruptura" de UNPR nu s-a realizat însă, în contextul solicitărilor PNL de a organiza alegeri anticipate. Era astfel refuzată, în primă etapă, negocierea pe o altă variantă, cum ar fi guvernul de tehnocraţi, pe care PSD ar fi fost dispus să discute.

De altfel, acesta a fost şi mesajul PNL la consultările cu preşedintele Iohannis. "N-am făcut absolut niciun fel de propunere pentru prim-ministru. Propunerea cu care PNL a venit a fost aceea de dizolvare a Parlamentului şi de organizare a alegerilor anticipate. Ne-am spus toate argumentele, i-am arătat preşedintelui care sunt temeiurile pe care le bazăm atunci când solicităm anticipate. (...) Suntem într-un moment foarte dificil pentru societatea românească, pentru clasa politică şi cred că, înţelegând ceea ce se întâmplă, nu putem să optăm decât pentru ideea de dizolvare a Parlamentului şi organizare a alegerilor anticipate", a spus, joia trecută, copreşedintele PNL Alina Gorghiu.

UDMR a venit în faţa preşedintelui cu o soluţie de compromis, vorbind despre un Guvern de tehnocraţi, cu mandat limitat, care să se ocupe strict de adoptarea bugetului de stat pe anul 2016 şi care să pregătească o rundă de alegeri anticipate. Pe de altă parte, reprezentanţii minorităţilor au anunţat că sunt dispuşi să susţină oricare variantă, în afară de cea a alegerilor anticipate.

În urma primei zile de negocieri, surse social-democrate au declarat pentru MEDIAFAX că formaţiunea este dispusă să cedeze solicitarea mai veche de a deţine funcţia de prim-ministru în orice Guvern ar ar fi susţinut parlamentar de către PSD, înclinând, la rândul lor, către varianta premierului tehnocrat.

Consultările au continuat joi, cu UNPR şi ALDE. După o primă zi în care preşedintele a discutat cordial cu liderii formaţiunilor care au venit la Palatul Cotroceni, Klaus Iohannis i-a făcut o primire rece liderului UNPR Gabriel Oprea. Şeful statului nu a discutat cu delegaţia Uniunii în debutul întâlnirii, de faţă cu jurnaliştii, şi, potrivit unor surse oficiale, Klaus Iohannis nu a avut niciun mesaj de transmis UNPR nici în cadrul consultărilor, ascultând doar propunerile lui Gabriel Oprea. La finalul discuţiilor, Oprea a spus că UNPR va susţine oricare variantă pe care o va avansa preşedintele Klaus Iohannis.

În schimb, ALDE a făcut notă discordantă în cadrul consultărilor, anunţând că resping ideea unui Guvern tehnocrat şi considerând că cea mai bună soluţie este un Cabinet politic. Oricare altă variantă ar fi o "fugă de responsabilitate" din partea partidelor.

Prima rundă de consultări a marcat, în ciuda declaraţiilor oficiale, şi primele semne de distanţare între PSD, UNPR şi ALDE. De altfel, cele trei formaţiuni au avut propuneri radical diferite în cadrul consultărilor.

Pe de altă parte, Iohannis a anunţat, înaintea începerii acestei runde de consultări, că va chema la Palatul Cotroceni, în premieră, şi societatea civilă, dar şi reprezentanţi ai protestatarilor. Şeful statului a dat termen până joi, la ora 12 noaptea, ca doritorii să trimită e-mail-uri către Administraţia Prezidenţială pentru a se înscrie. În urma acestui anunţ, peste 5500 de solicitări. În final, a fost aleasă o delegaţie formată din 20 de participanţi, printre care reprezentanţi ai unor ONG-uri, dar şi figuri care s-au remarcat în acea perioadă, în special în mediul virtual, cum este liderul formaţiei Viţa de Vie, Adrian Despot.

În urma consultărilor care au avut loc vineri cu societatea civilă, participanţii i-au cerut preşedintelui un guvern fără corupţi şi o nouă clasă politică, replica şefului statului fiind ca aceştia să se implice politic, eventual înfiinţând noi partide. Iohannis a promis că va mai avea şi alte runde de consultări cu societatea civilă.

La finalul celor două zile de consultări, preşedintele a făcut o sinteză a concluziilor, afirmând că este o premieră faptul că niciun partid nu a propus un nume de premier.

”O singură rundă de consultări de data aceasta nu este suficientă pentru că situaţia este specială, nu este nici pe departe suficient un nume, acesta este un lucru relativ simplu. Ceea ce vrem este să ne înţelegem asupra unei abordări. Concluzia mea este că majoritatea liderilor politici sunt dispuşi să discute despre alegeri anticipate, sunt dispuşi să discute despre un guvern tehnocrat. Aproape nimeni nu este dispus să discute despre un guvern politic. Este o noutate. De aceea niciun partid nu a venit cu un nume de prim-ministru”, a declarat Iohannis, după consultări.

Preşedintele anunţa că a doua rundă de negocieri va avea loc la începutul acestei săptămâni.

Între rundele de consultări, Klaus Iohannis a mers în Piaţa Universităţii

Tot la finalul primei runde de consultări, vineri, Iohannis a anunţat că va merge în Piaţa Universităţii să discute cu protestatarii, dar nu anunţă ziua şi ora. Între timp, numărul manifestanţilor a început să scadă. După declaraţia de presă de vineri de la Palatul Cotroceni, potrivit unor surse oficiale, preşedintele Klaus Iohannis a plecat la Sibiu. A mers în Piaţa Universităţii abia duminică seară, după revenirea de la Sibiu.

"Am fost în seara aceasta în Piaţa Universităţii şi am stat de vorbă cu oamenii. Am văzut foarte multă revoltă, dar şi speranţa că lucrurile se pot schimba. Le-am spus celor prezenţi să aibă încredere şi să rămână implicaţi, doar împreună putem face ca România să devină ţara pe care ne-o dorim cu toţii", a scris Klaus Iohannis pe pagina sa de Facebook, duminică seara.

În timpul discuţiilor cu manifestanţii, Iohannis a spus că nu înclină către ideea alegerilor anticipate, aşa cum cerea PNL.

A doua zi de dimineaţă, criticat în spaţiul public pentru întârzierea de a convoca a doua rundă de consultări, preşedintele a anunţat că va chema PSD şi PNL la Palatul Cotroceni luni seară, iar UDMR, UNPR, ALDE şi minorităţilor vor veni marţi, organizând astfel din nou consultări pe parcursul a două zile.

A doua rundă de consultări: PNL, UDMR şi ALDE bat în retragere, se formează o nouă majoritate

La consultările de luni seară, PSD a schimbat iar tactica, venind în faţa preşedintelui Klaus Iohannis cu o propunere de premier: Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, plecat din Guvernul Victor Ponta, unde fusese ministru delegat pentru Buget. Liviu Dragnea a afirmat că preşedintele Iohannis a considerat propunerea lui Voinea ca fiind una "rezonabilă", social-democraţii fiind de părere economistul respectă criteriile de integritate şi competenţă necesare funcţiei de prim-ministru.

Luni au venit la consultări şi liberalii, care, după discuţia cu Klaus Iohannis, au renunţat la varianta alegerilor anticipate, observând că nu există sprijin între partide pentru o asemenea formulă. Ei nu au făcut o propunere de prim-ministru, însă au precizat că vor susţine varianta pe care o va avansa preşedintele. Mai mult, liderii PNL au anunţat clar că nu vor susţine varianta PSD pentru funţia de prim-ministru, fiind convinşi că şi Klaus Iohannis va avea, la rândul său, o altă propunere.

Consultările au continuat marţi, cu UDMR, care a anunţat la rândul ei că renunţă la propunerea privind Guvernul tehnocrat care să pregătească alegerile anticipate, în timp ce UNPR a continuat seria declaraţiilor privind susţinerea oricărei variante pe care o va avansa preşedintele Iohannis.

ALDE a renunţat la propunerea unui Guvern politic, anunţând că aşteaptă să vadă varianta cu care preşedintele Klaus Iohannis va veni.

De menţionat că, în urma consultărilor, UNPR, ALDE şi UDMR au avut comentarii rezervate cu privire la propunerea PSD de prim-ministru, în timp ce PNL a respins-o vehement. S-a conturat însă o nouă propunere.

Potrivit unor surse oficiale, varianta luată în cacul de preşedintele Klaus Iohannis este fostul comisar european Dacian Cioloş, care are susţinere în special din rândul oficialilor UE.

Dacian Cioloş este o variantă lăudată şi de alţi lideri politici care au venit la consultările cu preşedintele Iohannis. Copreşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a comentat, marţi, informaţiile potrivit cărora Dacian Cioloş ar putea fi nominalizat premier de către preşedintele Klaus Iohannis, afirmând că acesta a devenit comisar european cu sprijinul său, nu al lui Traian Băsescu, fiind "un om de calitate".

UDMR, pe de altă parte, a spus clar că o variantă pe care o consideră bună în fruntea Guvernului este cineva precum fostul comisar european Dacian Cioloş.

În cazul în care preşedintele îl va propune marţi pe acesta, Cioloş se va putea bucura astfel de sprijinul PNL, UDMR, UNPR şi, foarte posibil, ALDE.

Dacian Cioloş, de profesie inginer agronom, a devenit comisar pentru Agricultură în 2010, ducându-şi mandatul la bun sfârşit în noiembrie 2014. În luna iulie a acestui an, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, l-a numit pe Cioloş în funcţia de consilier special pentru securitate alimentară.

El a fost ministru al Agriculturii din octombrie 2007 şi până în decembrie 2008, în Guvernul Tăriceanu, păstrând însă permanent o reputaţie de tehnocrat.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici