Anca Dragu: Cea mai ciudată măsură din noul pachet social este amânarea ratelor la bănci

Anca Dragu spune că noile măsuri sociale „vin mult prea târziu. Chiar şi pachetul prezentat iniţial în aprilie, pacheţelul de primăvară, cum să-i spunem, a venit foarte târziu, pentru că noi vedem creşteri de preţuri şi se vedea direcţia încă de acum un an, din a doua jumătate a anului trecut era foarte clară direcţia (...). Cea mai ciudată măsură de aici, cea mai nefericită, neinspirată este aceasta cu amânarea ratelor (...). Amânarea ratelor de fapt aduce o presiune mai mare asupra celor care au rate de plătit, pentru că vor avea de plătit mai mult, vor plăti această dobândă la dobândă. Creditele nu pot fi pur şi simplu îngheţate, fără a veni cu costuri suplimentare ulterior”.

Fostul ministru de Finanţe precizează că „băncile şi fără această măsură anunţată de Guvern au posibilitatea să facă reeşalonarea creditelor”.

„Băncile nu-şi doresc să execute garanţiile sub forma caselor, imobilelor, pentru că ele nu sunt societăţi imobiliare. Băncile doresc să găsească soluţii cu clienţii lor, pentru a continua cu bine aceste credite în care sunt implicate băncile, pe de o parte, clienţii, pe de altă parte. Deci instrumentul există”, adaugă Dragu.

Ea face un bilanţ al primelor şase luni de guvernare PSD-PNL-UDMR.

„A arătat o perioadă de bătălii pe funcţii. Vorbiţi cu oamenii din ministere, vorbiţi cu oamenii de la nivelul agenţiilor de stat, a fost bătălia pe funcţii. Până şi ANAF-ul l-au lăsat decapitat şi fără conducere timp de aproape trei luni, pentru că nu se înţelegeau pe numirea persoanei (...). Deci destul de dificil arată cele şase luni, ar trebui să pună pur şi simplu câteva cifre: inflaţie, creştere economică, ratele dobânzilor şi să vedem cum stăm, cum arată economia în cifre. Şi apoi şi măsuri, pentru că haideţi să fim cinstiţi şi să spunem că inflaţia afectează toată lumea, dar haideţi să vedem că o mulţime de state au venit cu măsuri, haideţi să vedem cât de greu a fost să aplici o compensare a facturilor la energie în România, n-a funcţionat, pur şi simplu, ordonanţele au fost scrise prost, vreo patru OUG-uri au fost date”, conchide Dragu.