Călin Popescu Tăriceanu: Ideea Europei cu mai multe viteze să dispară din exprimările publice

”Preşedinţia (Consiliului UE - n.r.) exercitată de România trebuie să acţioneze ca un intermediar onest şi neutru – honest broker – fiind responsabilă de avansarea negocierilor Consiliului privind legislaţia UE, de asigurarea continuităţii agendei UE şi de buna cooperare dintre statele membre şi instituţiile europene. România va avea posibilitatea de a-şi imprima viziunea naţională asupra dezbaterilor strategice privind viitorul proiectului european, de a contribui în mod direct la consolidarea acestuia şi de a promova pe agenda europeană unele dosare pe care ţara noastră le consideră importante”, a declarat preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în cadrul unei dezbateri pe tema preluării preşedinţiei UE de către România.

El a mai spus că preşedinţia Consiliului reprezintă pentru statele membre ale UE una dintre cele mai importante şi mai solicitante sarcini care rezultă din aderarea la UE.

”Fiecare preşedinţie include, pe lângă evenimentele la nivel executiv, şi aşa numita "dimensiune parlamentară", care constă într-o serie de întâlniri de amploare între reprezentanţii parlamentelor naţionale din statele membre, ţările candidate şi partenere, precum şi Parlamentul European şi alţi invitaţi. Tratatul de la Lisabona, deşi nepus in opera in toata dimensiunea sa aplicata, a condus la o mai mare eficienţă în procesul de luare a deciziilor, la creşterea responsabilităţii democratice prin asocierea Parlamentului European şi a Parlamentelor naţionale la acest proces şi la creşterea coerenţei Uniunii în plan extern, consolidând pârghiile prin care UE apără interesele cetăţenilor săi în fiecare zi”, a adăugat şeful Senatului.

De asemenea, Tăriceanu a apreciat că preşedinţia Consiliului UE oferă Parlamentului ţării care o deţine ocazia de a contribui la maximum în ceea ce priveşte proiectul european.

”Preşedinţia României, în 2019, se va exercita într-un context complex, pe fondul unor procese de anvergură, aflate în derulare în acest moment, şi care vor modela Uniunea Europeană în formele acesteia de exprimare instituţională, conform intereselor ţărilor membre. Consider că trebuie să subliniez încă odată, că viitorul Uniunii Europene trebuie să găsească toţi membrii acesteia pe acelaşi nivel de importanţă decizională, iar ideea Europei cu mai multe viteze ar trebui să dispară din exprimările publice ale decidenţilor europeni”, a mai spus Călin Popescu Tăriceanu.

El a afirmat că, printre temele majore pentru a căror gestiune România trebuie să fie pregătită, se regăsesc reflecţia asupra viitorului Uniunii Europene, schimbările politice generate de alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019, finalizarea componentei exit a procesului de redefinire a relaţiei UE – Marea Britanie, precum şi dosarele majore a căror negociere se va derula inclusiv sub Preşedinţia României, precum Cadrul Financiar Multianual post 2020.

”Până la intrarea României în structura troicii care va coordona preşedinţia Consiliului mai sunt 13 luni. Va trebui acţionat direct şi pragmatic pentru ca România să fie pregătită, ca infrastructură si suprastructură de experţi, să răspundă cu succes la provocările pe care o astfel de întreprindere le ridică fiecărui stat membru la preluarea Preşedinţiei”, a conchis Tăriceanu.

Citeşte şi: VIDEO Un deputat PNL intră în grevă japoneză şi ameninţă cu greva foamei

Citeşte şi: Eugen Nicolicea: Urmărirea in rem privind alegerile din 2009, o şmecherie a Parchetului General