COMENTARIU - Consens tacit la Cotroceni: Referendumul cu 300 de parlamentari, dat uitării

Discuţiile cu partidele parlamentare de miercuri de la Cotroceni au pus în evidenţă, prin declaraţii oficiale sau prin evitarea unui răspuns tranşant, o poziţie comună a tuturor formaţiunilor faţă de neaplicarea referendumului pentru maximum 300 de parlamentari. Nici preşedintele Iohannis nu a menţionat, în declaraţia de presă de la finalul consultărilor, nimic legat de numărul de parlamentari.

Peste 7,7 milioane de români s-au pronunţat în 2009 pentru un Parlament cu maximum 300 de persoane. Curtea Constituţională, în 2012, a atras atenţia politicienilor că orice modificare a legislaţiei electorale nu poate omite rezultatul acestui scrutin, care este consultativ doar în sensul consultării populaţiei, nu şi în acela de a fi opţional.

La acel moment, judecătorii CC făceau referire doar la reducerea numărului de parlamentari, nu şi la introducerea Parlamentului unicameral, care ar fi făcut obiectul revizuirii Constituţiei. De altfel, referendumul din 2009 a conţinut două întrebări cu două buletine de vot, unul pentru 300 de parlamentari, altul pentru unicameral.

În faţa acestei teme, în funcţie de care o nouă legislaţie electorală poate fi sau nu constituţională, liderii partidelor au abordat un discurs dublu, rezumându-se să afirme că sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari.

Premierul Victor Ponta, preşedinte al PSD, s-a declarat un susţinător al reducerii numărului aleşilor din Parlament, răspunzând astfel întrebării privind acordul social-democraţilor de a se ajunge la 300 de parlamentari.

"Întotdeauna respectăm toate deciziile Curţii", a continuat Ponta în momentul în care i s-a invocat decizia Curţii Constituţionale din 2012.

Anterior consultărilor de la Cotroceni, luni, liderul PSD susţinea ca în viitorul Parlament să fie 300 de deputaţi aleşi, la care se adaugă 18 ai minorităţilor naţionale şi peste 100 de senatori.

La rândul lor, liberalii s-au declarat în acord cu reducerea numărului de parlamentari, dar nu s-au putut declara în acord cu reducerea la 300. Co-preşedintele PNL Vasile Blaga a invocat ca justificare numărul fix al deputaţilor din partea minorităţilor naţionale, 18, care nu poate fi redus. Un Parlament cu 200 de deputaţi şi 100 de senatori ar face ca minorităţile, în opinia lui Blaga, să aibă o pondere prea mare în Camera Deputaţilor, ajungând al treilea grup parlamentar. El a admis faptul că, în 2009, a susţinut la referendum ideea Parlamentului cu 300 de aleşi, dar a menţionat că acum nu poate comunica un număr justificat de membri în viitorul legislativ.

Şi preşedintele PC, Daniel Constantin, a evitat să răspundă tranşant la întrebarea dacă partidul său susţine sau nu reducerea numărului de parlamentari la 300.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a ales să se declare împotriva unui Parlament cu 300 de aleşi, optând însă pentru varianta cu 300 de deputaţi, plus 18 ai minorităţilor naţionale şi aproximativ 100 de senatori.

La discuţiile informale cu liderii de partide, majoritatea s-a prevalat de interpretarea conform căreia referendumul din 2009 nu ar putea fi aplicat. Asta deoarece reglementarea ar trebui să vină, în opinia acestora, ”la pachet”, adică un Parlament unicameral cu 300 de aleşi care se poate materializa doar prin revizuirea Constituţiei.

Alţi lideri politici au invocat fie un caracter consultativ al referendumului, de care ar putea să nu ţină cont, fie că noua lege electorală pentru parlamentare ar putea să nu mai fie contestată la Curtea Constituţională înainte de promulgarea ei, lucru determinat de interesul tuturor partidelor de a perpetua mandatele actuale ale propriilor parlamentari.

Atributul unei contestaţii la Curte aparţine parlamentarilor, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, preşedintelui României, Guvernului, ÎCCJ sau Avocatului Poporului.

Dacă legea nu va ajunge la Curtea Constituţională, nu se va putea constata oficial nici dacă Parlamentul a respectat decizia Curţii din 2012 în care atrăgea atenţia asupra respectării referendumului din 2009.

Ulterior promulgării, legea electorală va mai putea fi contestată pe calea instanţei de judecată, doar la momentul emiterii Hotărârii de Guvern care stabileşte data viitoarelor alegeri.

În mod concret, numărul de parlamentari este determinat de norma de reprezentare, stabilită prin legea electorală, raportată la rezultatul ultimului recensământ defalcat pe judeţe.

Normele în vigoare prevăd o normă de reprezentare de 70.000 de locuitori în cazul deputatului şi 160.000 în cel al senatorului, fapt care ar determina 412 parlamentari, conform unei simulări realizate de MEDIAFAX.

Pentru ca numărul de parlamentari să fie redus la 300, adică 201 deputaţi şi 99 de senatori, norma de reprezentare trebuie majorată la 100.000 de locuitori pentru deputaţi şi 200.000 pentru senatori.