Comisiile de buget: Nu se justifică rectificările pozitive făcute de Guvernul Cioloş în 2016/ Dacian Cioloş respinge concluziile din Raportul final: "Continuă să facă numeroase confuzii"

Comisiile reunite de buget au stabilit că gradul de realizare al indicatorilor nu justificau o rectificare bugetară pozitivă, nici în iunie, nici în noiembrie 2016, aşa cum a decis Guvernul Cioloş, a declarat marţi senatorul PSD Viorel Arcaş.

Urmărește
1081 afișări
Imaginea articolului Comisiile de buget: Nu se justifică rectificările pozitive făcute de Guvernul Cioloş în 2016/ Dacian Cioloş respinge concluziile din Raportul final: "Continuă să facă numeroase confuzii"

Comisiile de buget: Nu se justifică rectificările pozitive făcute de Guvernul Cioloş în 2016. Raportul, transmis Birourilor Permanente (Imagine: Bogdan Maran/ Arhiva Mediafax Foto)

''1,6 miliarde prognoză nejustificată de creştere a veniturilor, ceea ce impunea, suntem de aceeaşi părere şi cu cei de la Curtea de Conturi, că cele două rectificări în funcţie de gradul de realizare al indicatorilor respectivi şi în iunie şi în noiembrie nu justificau o rectificare pozitivă nici în iunie, nici în noiembrie'', a afirmat preşedintele Comisiei de buget, senatorul PSD Viorel Arcaş.

Întrebat care sunt consecinţele rectificărilor pozitive, Arcaş a făcut referire la nerealizarea veniturilor - cele 11,6 miliarde, nerealizarea cheltuielilor bugetare în totalitate şi a programul de investiţii.

Senatorul PSD a precizat că cele două Comisii de buget nu constituie un organ de anchetă şi astfel nu le rămâne de făcut nimic altceva decât să înainteze Birourilor Permanente reunite raportul întocmit.

''Am avut solicitări de la colegi să ne declarăm noi foarte clar de aspectul legal sau nelegal, nu suntem organ de anchetă. O să prezentăm raportul Birourilor permanente'', a spus Arcaş.

La rândul său, preşedintele Comisiei de Buget din Camera Deputaţilor, Leonardo Badea, a afirmat că raportul conţine recomandări pentru a putea folosi datele rezultate din analiza comisiei ca un instrument de execuţie bugetară preventivă.

Fostul prim-ministru Dacian Cioloş a arătat într-o scrisoare adresată recent Parlamentului că nu se poate vorbi de o ''gaură'' de 10 miliarde de lei în buget, întrucât o analiză trebuie să ţină seama de ambele parţi ale bugetului general consolidat, venituri şi cheltuieli.

''Politica bugetară prudentă a avut ca rezultat un deficit al bugetului general consolidat (BGC) pentru anul 2016 de 2,41% din PIB, sub ţinta de 2,8% din PIB estimată la începutul anului bugetar. Aceasta înseamnă că atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile s-au realizat conform prognozei şi au fost corelate în execuţie bugetară. O aşa-zisă „gaură” de 10 miliarde de lei ar fi trebuit să se reflecte într-un deficit mai mare cu suma respectivă, adică 1,3% din PIB. Mai exact, dacă ar fi existat o „gaură” de 10 miliarde de lei, deficitul bugetar în 2016 ar fi ajuns la 4,1% din PIB. Veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 223,7 miliarde de lei, reprezentând 29,5% din PIB, reflectând pe de o parte reducerile de taxe şi impozite, iar pe de altă parte dificultăţile întâmpinate în absorbţia de fonduri externe nerambursabile, urmare a deficienţelor în pregătirea acestui proces din perioada 2014-2015. Veniturile totale însă nu includ şi subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, în sumă de 12,3 miliarde lei (în proiectul de buget pe 2017 aceste sume au fost incluse în veniturile totale). Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre şi post-aderare) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei (28,6% din PIB), cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, reprezentând un grad de realizare a prevederilor anuale de 97,8%. Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 242 miliarde de lei, s-au redus în termeni nominali cu 0,6% faţă de anul precedent şi cu 2,3 puncte procentuale ca pondere în PIB, reprezentând 94,5% din prevederile bugetare anuale'', se arată în răspunsul transmis în scris de fostul premier.

În document se precizează că prima rectificare bugetară a avut loc pe baza cadrului macroeconomic actualizat şi în concordanţă cu evoluţia veniturilor publice fiscale şi nefiscale şi a cheltuielilor publice la şase luni, raportat la program. S-a ţinut cont de depăşirea programului de încasări în primele şase luni cu 1,8 miliarde de lei şi revizuirea pozitivă a indicatorilor macroeconomici de către Comisia Naţională de Prognoză, bazată pe creşterea PIB-lui nominal estimat de la 746,6 miliarde de lei (indicatori utilizaţi la estimarea iniţială a veniturilor) la 757 miliarde de lei.

În ceea ce priveşte a doua rectificare, fostul premier a explicat faptul că aceasta s-a fundamentat pe un grad de încasare al veniturilor estimate de 100%, cu menţiunea că trendul depăşirilor de program de la unele impozite s-a considerat că va fi menţinut şi în luna noiembrie şi decembrie.

Cioloş respinge concluziile Comisiilor de buget: Raportul final continuă să facă numeroase confuzii

 Raportul final al Comisiilor de specialitate ale Parlamentului pe tema rectificărilor din 2016 continuă să facă numeroase confuzii între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, ignorându-se creşterea economică din primul semestru, a transmis marţi fostul premier Dacian Cioloş.

''Exprimăm încă o dată aprecierea noastră pentru activitatea Comisiilor reunite de buget, finanţe şi bănci din Parlamentul României şi considerăm legitim demersul parlamentar de verificare a activităţii Guvernului României. Însă, analizând conţinutul şi concluziile cuprinse în Raportul final, considerăm ca acesta nu reflectă în totalitate obiectivul declarat iniţial de clarificare a unor aspecte tehnice legate de execuţia bugetară. Concluziile Raportului denotă mai degrabă un demers al cărui obiectiv este de a căuta vinovăţia guvernului în 2016 acolo unde de fapt avem de-a face cu elemente şi proceduri tehnice care nu sunt specifice deciziilor acestui guvern şi care se regăsesc în practicile guvernelor precedente. Aceste proceduri au fost judecate doar prin prisma deciziilor tehnice din anul 2016 fără să se evidenţieze că ele nu sunt specifice guvernului din 2016, ci sunt practici consacrate în timp şi nu ţin de deciziile politice ale activităţii guvernului în 2016'', au arătat Dacian Cioloş şi fostul ministru de Finanţe Anca Dragu într-un comunicat de presă.

În opinia acestora, raportul final al aleşilor ''continuă să facă numeroase confuzii (voite sau nu)'' între diversele bugete componente ale bugetului general consolidat, între venituri bugetare, venituri fiscale şi nefiscale. Ei au explicat că la rectificarile bugetare se iau în calcul în principal veniturile fiscale, nu şi celelalte venituri asupra cărora guvernul are un control mai redus, fiind bazate pe estimările formulate de diverse categorii de ordonatori de credite, inclusiv instituţii auto-finanţate.

''În continuare, se ignoră creşterea economică realizată în primul semestru al anului 2016 de 5,2%, care s-a situat peste prognoza iniţială de 4,1% şi s-a reflectat în venituri fiscale superioare estimării iniţiale. Prima rectificare a legii bugetului de stat a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 4,6 mld lei, având în vedere depăşirea programului de încasări pentru primele şase luni ale anului cu 2,9 mld lei concomitent cu evoluţia pozitivă a principalilor indicatorilor macroeconomici. Cea de-a doua rectificare bugetară, similar cu practica anilor precedenţi, a redistribuit sume rămase neutilizate de către anumiţi ordonatori de credite, suplimentând bugetele altor ordonatori. Ordonanţa de urgenţa privind a doua rectificare bugetară, OUG 86/2016, a stabilit o majorare a veniturilor bugetului de stat cu 0,29 mld lei şi a avut în vedere situaţia operativă pozitivă a încasărilor din primele zece luni ale anului care indicau o depăşire a încasărilor programate'', au subliniat cei doi.

Cioloşi şi Dragu au mai argumentat că datele publice privind execuţia bugetară din 2016 arată că veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 216,9 miliarde lei, cu 0,2% mai mari faţă de anul precedent, iar deficitul bugetar la finalul anului a fost de 2,41%, sub ţinţa anuală stabilită de 2,8% din PIB, ceea ce arată că şi cheltuielile au fost ţinute sub control.

''Acest lucru ni se pare semnificativ, întrucât pentru contribuabili cel mai important lucru la sfârşitul execuţiei bugetare este, dincolo de calitatea execuţiei bugetare, să nu se cheltuie mai mult decât a fost prognozat. În concluziile aceluiaşi Raport, se insistă însă pe nerealizarea veniturilor estimate din fonduri europene, fără a se ţine cont de natura nefiscală a acestor venituri care se pot realiza doar în măsura în care se fac şi cheltuielile care ulterior sunt decontate de Comisia Europeană. Totodată, membrii Comisiilor de specialitate ar fi trebuit să remarce că în ultimii ani au fost aproape sistematic diferenţe între veniturile estimate şi cele realizate din fonduri europene şi că aceasta nu a fost o problemă specifică sau generată de Guvernul condus de Dacian Cioloş, ci pare mai degrabă o chestiune de procedură bugetară care nu poate fi imputată guvernului in 2016'', au concluzionat foştii guvernanţi, adăugând că cei din Comisiile reunite ar fi trebuit să remarce situaţia de blocaj din anii anteriori în ceea ce priveşte pregătirea programelor cu finanţare europeană şi accelerarea încasărilor de la Comisia Europeană în ultima parte a anului.

Ei au avut critici şi pentru bugetul din acest an.

''Spre deosebire de exerciţiul bugetar prudent şi transparent din 2016, în bugetul din 2017 în mod artificial au fost acum incluse venituri din fonduri europene destinate plăţilor din agricultură, lăsându-se astfel impresia unei creşteri semnificative a bugetului pentru agricultură sau a unor venituri mai mari din fonduri europene. În acelaşi timp, tot cu titlul comparativ, în Legea bugetului de stat din 2017 au fost adoptate derogări importante de la Legea finanţelor publice şi Legea responsabilităţii fiscale care face netransparentă şi discreţionară cheltuirea fondurilor publice, în special în ceea ce priveşte posibilitatea angajării unor credite de angajament prin exceptarea unor ordonatori de credite de la regulile fiscal-bugetare în vigoare'', au mai atras atenţia Cioloş şi Dragu.

''În final însă, trebuie remarcat că Raportul celor două Comisii de buget, finanţe şi bănci nu a identificat nicio 'gaură' în bugetul României din 2016, aşa cum cu surprinzătoare superficialitate s-a afirmat public la începutul anchetei, şi nu a constatat dispariţia unor sume de 10-14 miliarde lei din trezoreria statului sau că s-ar fi făcut presiuni asupra funcţionarilor pentru aprobarea rectificărilor bugetare din 2016, cum în mod fals s-au făcut astfel de declaraţii atunci când a fost solicitată această anchetă'', au conchis cei doi.

Comisiile reunite de buget au stabilit că gradul de realizare al indicatorilor nu justificau o rectificare bugetară pozitivă, nici în iunie, nici în noiembrie 2016, aşa cum a decis Guvernul Cioloş, a declarat marţi senatorul PSD Viorel Arcaş.

 

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici