- Home
- Politic
- (22.11.2013, 11:40)
- Eliana Radulescu , Madalina Cerban
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Comisiile parlamentare continuă avizarea bugetelor ministerelor pe 2014, printre care MAI, MApN, dar şi SIE. Bugetele pentru Cultură, Educaţie şi Transporturi, suplimentate
Comisiile parlamentare continuă, vineri, avizarea bugetelor ministerelor pentru anul 2014, premierul Victor Ponta anunţând, anterior, că parlamentarii USL vor rămâne în Bucureşti şi vor lucra la Parlament până când proiectul de buget pentru anul viitor este aprobat final şi promulgat.
Urmărește
810 afișări
Comisiile parlamentare continuă avizarea bugetelor ministerelor pe 2014, printre care MAI, MApN, dar şi SIE. Bugetul pentru Cultură, suplimentat (Imagine: Silviu Matei/ Mediafax Foto)
Bugetul CNCD pe 2014, fără majorarea de 23% cerută de Consiliu
Comisiile parlamentare de egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi au avizat favorabil, vineri, bugetul CNCD pentru 2014, în forma propusă de Guvern, deşi reprezentanţii Consiliului solicitaseră o majorare de 23%.
Bugetul CNCD pentru anul viitor este de 4.469.000 de lei, iar vicepreşedintele CNCD Claudia Stanciu solicită ca suma să fie de 5.519.000 de lei, arătând că suplimentarea unui post de auditor şi achiziţionarea unei maşini.
ULTIMELE ȘTIRI
-
REZULTATE PARȚIALE. Alegeri prezidențiale 2024, turul 1: Călin Georgescu și Marcel Ciolacu intră în turul 2
-
Rezultate parţiale 90% din secţiile de votare: Călin Georgescu continuă să fie pe primul loc. Bătălie pentru locul doi între Ciolacu şi Lasconi
-
Primele declaraţii ale candidaţilor după exit-poll-uri. Ciolacu: Rezultatul ne confirmă că am făcut ceea ce trebuie pentru ţară / George Simion anunţă victoria deşi exit-poll-urile îl dau pe 4 / Lasconi: Speranţa este vie în România
-
Cine este Călin Georgescu, surpriza de la alegerile prezidenţiale 2024, turul I
Stanciu le-a spus parlamentarilor că bugetul propus de Ministerul de Finanţe este sub limita bugetului aprobat prin rectificare în noiembrie 2013.
Parlamentarii din Comisiile de egalitate de şanse au votat însă bugetul CNCD în forma propusă de Ministerul de Finanţe, arătând că CNCD nu depusese amendament de suplimenatre care să fie însuşit de deputaţii sau senatorii din comisii.
Bugetul Departamentului Ape, Păduri şi Piscicultură din Ministerul Mediului, avizat în comisii
Comisiile pentru Agricultură ale Parlamentului au avizat favorabil, vineri, bugetul Departamentului Ape, Păduri şi Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului pe 2014, în sumă de 270 milioane de lei, ministrul delegat Lucia Varga precizând că acesta este mai mic cu 2,5% faţă de 2013.
Parlamentarii din comisii au respins toate cele 33 de amendamente depuse la acest buget, în majoritatea lor iniţiate de PDL.
Lucia Varga a precizat că în 2014 vor continua lucrările cu rol de apărare de inundaţii, de consolidare a malurilor şi dpraguri. "Pe lângă fondurile alocate de la bugetul de stat, am modificat legea apelor şi am făcut posibilă să alocăm fonduri pentru investiţii în infrastructura împotriva inundaţiilor", a mai spus Varga.
Ea a arătat că sunt şi fonduri pentru obiectivul de investiţii la Regia Naţională a Pădurilor Romsilva pentru obiective de reconstrucţie ecologică.
Ea a mai spus că pentru 2014 îşi propune ca 16 drumuri forestiere să fie date în funcţiune.
Bugetul CNA pe 2014, de 8,68 milioane de lei
Bugetul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) pe anul 2014, în cuantum de 8.685.000 de lei, a fost avizat favorabil, vineri, de Comisiile reunite de cultură din Parlament, această sumă fiind în creştere cu 3,84% faţă de bugetul instituţiei pe anul în curs.
Bugetul CNA a fost avizat favorabil cu 16 voturi "pentru" şi două "împotrivă" (Liliana Mincă şi Marioara Nistor, reprezentantele Partidului Poporului-Dan Diaconescu în Comisia de cultură a Camerei Deputaţilor).
Prezentă vineri la şedinţa Comisiilor reunite de cultură ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Laura Georgescu, preşedintele CNA, a declarat că România este cea mai mare piaţă audiovizuală din Europa.
"Vorbim de un număr de peste 300 de televiziuni, terestru şi satelit, un număr de peste 600 de radiouri şi de un număr de peste 1.700 de distribuitori de semnal, ceea ce popular numim cablişti. Păstorim tot acest peisaj audiovizual cu 133 de angajaţi din care 30 inspectori în ţară", a declarat Laura Georgescu.
Potrivit Laurei Georgescu, principala provocare a CNA pentru 2014 este "trecerea la digitalizare (tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, n.r.) şi campania de comunicare a acestei proceduri, care, prin Hotărâre de Guvern, a fost atribuită Consiliului Naţional al Audiovizualului în acest an, în luna iunie".
"Vă asigurăm că singurul lucru pe care l-am introdus în plus la schiţa de buget pe anul 2014 o reprezintă, în două etape, conceperea şi realizarea acestei campanii de comunicare de trecere la digitalizare şi ulterior, în luna septembrie, dacă veţi fi de acord să aprobaţi, organizarea la Bucureşti a Reuniunii din Europa Centrală a Autorităţilor de Reglementare ca să putem să implementăm cât mai ergonomic modelele ţărilor Polonia, Ungaria şi Macedonia, ţări care au anunţat încheierea trecerii la digitalizare în acest an", a spus Laura Georgescu.
În ceea ce îi priveşte pe angajaţii CNA, Laura Georgescu a spus: "Ne-am permis la numărul de 133 de posturi bugetate pe care le aveam din cele 141, pe care le aveam atribuite prin Hotărâre de Guvern, să renunţăm la cinci posturi şi să bugetăm alte trei".
Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) este o instituţie finanţată 100% de la bugetul de stat.
Bugetul Ministerului Educaţiei, avizat de comisiile parlamentare cu 67 de amendamente
Bugetul Ministerului Educaţiei pentru 2014, de 22 de miliarde de lei pentru învăţământ şi 1,9 miliarde de lei pentru cercetare, a fost avizat favorabil, vineri, cu majoritate de voturi, de către comisiile parlamentare, care au adoptat şi 67 de amendamente.
Dezbaterile privind bugetul Ministerului Educaţiei, reprezentând 3,7 la sută din PIB, au durat mai bine de două ore, proiectul fiind avizat de comisiile parlamentare reunite cu 22 de voturi "pentru", patru împotrivă şi două abţineri.
De asemenea, au fost aprobate, cu 22 de voturi "pentru", 67 de amendamente aduse proiectului privind bugetul Ministerului Educaţiei în 2014.
Ministrului Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat că bugetul pentru 2014 prevede o creştere în valoare absolută de 10 la sută faţă de cel din acest an, reprezentând în opinia lui cel mai mare buget din ultimii 20 de ani.
Bugetul Televiziunii Române pe 2014, suplimentat pentru reluarea emisiei TVR în Republica Moldova
Bugetul Societăţii Române de Televiziune pe anul 2014, în cuantum de 179,9 milioane de lei, a fost avizat favorabil de Comisiile de cultură din Parlament, care au adoptat şi un amendament pentru suplimentarea acestei sume cu 3,1 milioane de lei, pentru reluarea emisiei TVR în Republica Moldova.
Comisiile reunite pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor au avizat favorabil, vineri, cu unanimitate de voturi, bugetul de la stat al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pe anul 2014, care este în cuantum de 179.963.000 de lei, în creştere cu 3,18% faţă de anul în curs (174.410.000 lei).
La aceşti bani se va adăuga o sumă de 3.158.208 lei, un amendament în acest fiind adoptat cu unanimitate de voturi de Comisiile reunite de cultură ale Parlamentului. Suma va fi folosită pentru reluarea emisiei TVR în Republica Moldova.
Bugetul Ministerului Transporturilor, avizat de comisii, cu un amendament pentru autostrada Est-Vest
Comisiile reunite pentru industrii şi servicii au adoptat, vineri, bugetul Ministerului Transporturilor, în sumă totală de 6,4 miliarde lei, înregistrându-se o singură abţinere.
În cadrul dezbaterilor, a fost admis un singur amendament, al deputatului PNL Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor, care priveşte alocarea sumei de 60 de milioane de lei pentru finanţarea obiectivului de investiţii "Asistenţă tehnică pentru elaborarea documentaţiei tehnico-economice în vederea realizării autostrăzii Iaşi - Târgu Mureş".
Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, în şedinţa comisiilor, că proiectul de buget al instituţiei pe 2014 este în sumă de 6,4 miliarde lei, aproximativ un milliard şi jumătate de euro, veniturile proprii fiind de doar 4 milioane de lei. Bugetul ministerului pe acest an a fost de 6 miliarde de lei.
Ea a precizat că bugetul Ministerului Transporturilor pentru investiţii a fost stabilit în sumă de 2,8 miliarde de lei, aproximativ 640 milioane de euro, reprezentând, în total, 44,6% din bugetul general consolidat.
Bugetul SRR, cu 1,44% mai mare ca în 2013,avizat favorabil în Comisiile pentru cultură din Parlament
Bugetul Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), în cuantum de 188.783.000 de lei, a fost avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, vineri, de membrii Comisiilor reunite pentru cultură şi media ale Parlamentului, suma fiind cu 1,44% mai mare faţă de anul în curs.
La şedinţa de vineri a Comisiilor pentru cultură au participat Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al SRR, şi Constantin Puşcaş, director economic.
Preşedintele Ovidiu Miculescu a declarat că bugetul pe anul 2014 are o creştere de două milioane de lei faţă de cel de anul acesta.
"Bugetul pe 2014, sigur, este pornit de la nişte estimări pe capitolul de încasări, încasările noastre sunt bune. Avem nişte scăderi în proiectul de buget şi aici vorbesc despre «Alte transferuri», este o scădere de la 26.575 (26.575.000 lei, n.r.) la 24.000 (24.000.000 lei, n.r.), respectiv este zona dedicată formaţiilor muzicale, orchestrelor şi corurilor şi Radio România Internaţional. Deci, pe noul buget pierdem peste 2,5 milioane. Faţă de bugetul din 2013 există şi o creştere de două milioane care practic nu ne rezolvă problema. Cunoaştem că acea cheltuială cu Societatea Naţională de Radiocomunicaţii se răstogoleşte de la an la an, dacă noi în vara anul trecut am reuşit să echilibrăm la o rectificare bugetară diferenţele din urmă, în acest an, banii pentru SNR au ajuns până la finalului lunii octombrie. Din perspectiva bugetului pe anul viitor, ultima decadă din luna octombrie nu va fi acoperită", a declarat Ovidiu Miculescu.
Bugetul Ministerului Agriculturii, avizat de comisii, cu o suplimentare de 26.877.000 lei
Comisiile pentru Agricultură din Parlament au avizat, vineri, cu majoritate de voturi, bugetul Ministerului Agriculturii, adoptând un amendament pentru suplimentarea alocărilor cu 26.877.000 lei pentru cei 10 mii de fermieri care au fost în situaţia de a da înapoi subvenţiile primite în 2007-2010.
Amendamentul a fost propus de deputatul PSD Valeriu Steriu, în numele grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL şi nu a precizat sursa de finanţare.
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi-a exprimat speranţa ca acest amendament al grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL să fie adoptat şi de Comisiile de buget finanţe şi de plen.
"Întradevăr deputaţii şi senatorii au ţinut cont de proiectul de lege pe care l-am avizat în Guvern zilele trecute prin care reparăm o nedreptate pentru 10.000 de fermieri care au fost afectaţi de un ordin de ministru dat în 2007 – 2008 care spunea că plata acestor subvenţii este condiţionată de existenţa datoriilor la bugetul de stat. A fost o nedreptate, fapt confirmat şi de către Comisia Europeană printr-o scrisoare. Este inacceptabil ca astăzi efective de peste 250.000 de capete să nu mai poată să primească subvenţii din cauza acestei situaţii, iar 10.000 de fermieri, pe lângă faptul că au trebuit să returneze aceste fonduri, nu au mai primit, dar au fost şi anchetaţi penal pentru fals în declaraţii. Era momentul să facem o dreptate, după mulţi ani, din acest punct de vedere", a spus Constantin, după adoptarea amendamentului.
El a adăugat că în acest proiect de lege se precizează că banii se dau înapoi fermierilor în bugetul 2014 şi nu există o prevedere bugetară în acest sens.
Bugetul Ministerului Agriculturii pe 2014 din proiectul propus de Guvern este de 5,88 miliarde de lei, cu 7% mai mult ca în acest an.
Bugetul AEP, avizat de Comisiile de Administraţie publică
Comisiile pentru Administraţie publică din Camera Deputaţilor şi Senat au avizat, vineri, cu majoritate de voturi, înregistrându-se o abţinere, proiectul de buget al AEP pentru anul 2014, în forma transmisă de Guvern.
La proiectul de buget al AEP nu au existat amendamente depuse.
La dezbatere a fost prezent vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ.
Bugetul AEP pe 2014 este în cuantul de 17.100 mii lei, în creştere cu 5,2% faţă de anul în curs.
Bugetul SGG, avizat de Comisiile de administraţie publică, cu un amendament al lui Vâlcov
Comisiile pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor şi Senat au avizat, vineri, cu majoritate de voturi, înregistrându-se o abţinere, proiectul de buget al SGG pentru anul 2014, fiind adoptat, totodată, şi un amendament, propus de senatorul PSD Darius Vâlcov.
Darius Vâlcov, care a fost preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, a propus alocarea a 10 milioane de lei pentru începerea lucrărilor la varianta ocolitoare a municipiului Slatina, unde el e fost edil. Amendamentul a fost votat de majoritatea membrilor celor două comisii, înregistrându-se 4 abţineri.
La proiectul de buget al SGG au existat 68 de amendamente depuse. Celelalte 67 de amendamente au fost respinse cu majoritate de voturi.
La dezbatere a fost prezent secretarul general adjunct, Andreea Lambru.
Bugetul SGG pe 2014 este de 7,2 miliarde de lei, în creştere cu 9,85% faţă de anul în curs.
Bugetul Agerpres, de 13,95 milioane de lei, avizat favorabil de Comisiile de cultură din Parlament
Bugetul agenţiei naţionale de presă Agerpres, în cuantum de 13.950.000 de lei, a fost avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, vineri, de Comisiile reunite de cultură ale Parlamentului, suma fiind cu 3,3% mai mare faţă de bugetul instituţiei pe anul în curs.
Bugetul primit de Agerpres de la stat reprezintă 82,3% din bugetul total al agenţiei naţionale de presă. Veniturile proprii reprezintă 17,7% din bugetul total al Agerpres.
Bugetul Agerpres de la stat pe anul 2014 este în valoare de 13.950.000 de lei, în creştere cu 3,3% faţă de anul în curs (13.504.000 lei).
Prezent la şedinţa Comisiilor de cultură ale Parlamentului, Alexandru Giboi, directorul general al Agerpres, a spus că pentru anul 2014 are "o serie de proiecte foarte importante, atât pentru agenţie, cât şi pentru imaginea publică a României în afara ţării".
"Avem în plan deschiderea unor noi birouri în străinătate. Avem 5 corespondenţi deja la Madrid, Sofia, Chişinău, Roma şi Bruxelles. Scopul nostru este să reuşim să extindem această reţea la 20 de corespondenţi, având în vedere importanţa evenimentelor externe care ne vizează pe noi. Trebuie să ne putem duce la capăt menirea noastră legală de informare publică în interiorul ţării", a spus Alexandru Giboi.
El a mai spus că, având în vedere dezbaterile legate de descentralizarea şi regionalizarea României, are în plan şi înfiinţarea unor birouri regionale ale Agerpres. "Avem în plan şi înfiinţarea Asociaţiei mondiale a presei române din străinătate. Este o structură care în momentul acesta lipseşte", a spus Alexandru Giboi.
Totodată, acesta a precizat că, anul următor, Agerpres sărbătoreşte 125 de ani de activitate. "Ne dorim ca anul următor să putem marca printr-o serie de evenimente internaţionale aceşti 125 de ani (...) pentru aceasta evident că finanţarea este necesară", a spus Giboi.
El a mai spus că este necesară şi dezvoltarea tehnologică a Agerpres. "Trebuie să ţinem pasul cu evoluţiile din plan tehnic", a spus Alexandru Giboi.
Pe de altă parte, Giboi a spus că îşi doreşte ca, în anii viitori, Agerpres să îşi crească veniturile proprii.
"Şi noi avem surse proprii de venit şi anul acesta este primul an, după o perioadă destul de nefastă pentru agenţie, în care agenţia îşi îndeplineşte planul de venituri - 3.150.000 de lei. Nu este o sumă foarte mare faţă de potenţialul pe care-l are agenţia (...) Ne propunem ca, începând de anul următor, să creştem această limită de venituri proprii, prin dezvoltarea de noi produse, printr-o mai mare prezenţă pe piaţa media, prin parteneriate externe", a spus Alexandru Giboi.
De asemenea, Alexandru Giboi a vorbit despre situaţia salariilor în Agerpres, care, din punctul său de vedere, "nu este una senzaţională". "Aş putea să spun că este chiar proastă pentru angajaţii noştri, având în vedere că nu putem plăti ore suplimentare şi nici prime (...) Şi, spre deosebire de alte instituţii publice, Agerpres chiar lucrează 24 de ore pe zi", a spus Giboi.
Potrivit proiectului de buget al Agerpres pe anul 2014, în domeniul resurselor umane, agenţia are prevăzută "o creştere a numărului de personal finanţat în 2014, de la 300 la 350 persoane, şi asigurarea unor salarii competitive pe piaţa media".
După votul final al bugetului Agerpres, senatorul PSD Georgică Serverin, preşedintele Comisiei de cultură a Senatului, i-a spus lui Alexandru Giboi să îl contacteze pentru rezolvarea situaţiei orelor suplimentare în Agepres. "Vă rog să mă contactaţi ca să redactăm o propunere de amendament ca să rezolvăm problema orelor suplimentare", a spus Severin.
Bugetul Ministerului Mediului pe 2014, avizat de Comisiile de administraţie publică
Comisiile pentru administraţie publică din Camera Deputaţilor şi Senat au adoptat, vineri, cu majoritate de voturi, înregistrându-se un vot "împotrivă" şi două abţineri, proiectul de buget al Ministerului Mediului pe anul 2014, în forma transmisă de Guvern.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, nu a fost prezentă la dezbateri, ea fiind reprezentată de secretarul de stat Anne Jugănaru.
Cele 35 de amendamente depuse au fost respinse în bloc, cu majoritate de voturi.
Secretarul de stat în Ministerul Mediului Anne Jugănaru a precizat că în anul 2014 proiectul de buget pentru minister înregistrează o creştere a fondurilor alocate cu 15,59% faţă de anul în curs.
"Vorbim de 2,684 miliarde lei, care se datorează fondurilor necesare pentru asigurarea cofinanţării proiectelor europene", a precizat Anne Jugănaru.
Ea a menţionat că în proiectul de buget pe 2014 se înregistrează o scădere a cheltuielilor asimilate investiţiilor cu 41,35%, o creştere a fondurilor alocate proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă cu 36,06%, o scădere a cheltuielilor de personal cu 4%, o scădere a cheltuielor cu bunuri şi servicii cu 3,76%, o scădere a rambursării creditelor externe cu 3,23%.
Anne Jugănaru a mai spus că Garda de Mediu, aflată în subordinea Ministerului Mediului, are bugetul pe 2014 de 38,4 milioane lei, dintre care un milion de lei reprezintă cheltuieli alocate investiţiilor.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, avizat de comisiile de muncă din Parlament
Comisiile de muncă din Senat şi Camera Deputaţilor au avizat favorabil, vineri, proiectul legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2014, cu 18 voturi "pentru" şi patru "împotrivă".
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat înainte de avizarea proiectului de lege că bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2014 este de 47,2 miliarde de lei, cu 3,94 la sută mai mare decât în acest an.
Câmpeanu a precizat că acest buget vizează cheltuieli majorate, dar şi o indexare a punctul de pensie cu 3,75 la sută, acesta urmând să ajungă la 790,7 lei.
Ministrul Muncii a mai spus că bugetul asigură inclusiv acordarea indicelui de corecţie pentru pensionarii nou intraţi în sistem, dar şi creşterea salariului minim brut pe economie în 2014.
Deputatul PDL Roberta Anastase a catalogat bugetul asigurărilor sociale de stat ca fiind unul "comunist", deoarece acesta "măsoară sărăcia fără să-şi propună diminuarea ei".
După avizarea proiectului, Mariana Câmpeanu a declarat că niciun ministru nu poate fi mulţumit în totalitate cu un buget, nemulţumirea ei fiind legată de faptul că nu a putut creşte o serie de indemnizaţii, cum ar fi cele pentru copii sau pentru persoanele cu handicap.
"Atât s-a putut face în acest an şi sperăm ca în 2015, dacă va continua creşterea economică, să putem să facem şi aceste creşteri", a spus Câmpeanu.
Ministrul Muncii a adăugat că în buget există bani chiar şi pentru o eventuală punere în aplicare a unui proiect de lege privind pensionarii din grupa I de lucru.
"Sunt persoane care până la apariţia Legii 263 privind sistemul public de pensii erau încadrate în grupa I de lucru, dar odată cu intrarea în vigoare a legii au fost trecuţi la grupa a II-a. Este o discriminare totală între cineva care a ieşit la pensie cu o zi înainte de aplicarea Legii 263 şi altcineva care a ieşit la pensie la o zi după", a mai spus Câmpeanu.
Comisiile amână dezbaterea bugetului MAE. Borbely: Aşa au solicitat colegii
Dezbaterea avizului la bugetul propus pentru MAE în anul 2014, programată pentru vineri dimineaţă, a fost amânată pentru duminică după-amiază, în condiţiile în care preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei, Laszlo Borbely, aflat la Târgu Mureş, spune că a fost o solicitare a colegilor.
Bugetul Ministerului Muncii, avizat de comisiile parlamentare
Comisiile reunite de muncă şi Comisia de sănătate din Camera Deputaţilor au avizat favorabil, vineri, cu 26 de voturi "pentru" şi şase "împotrivă", proiectul de buget al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, niciunul dintre amendamentele propuse nefiind aprobat.
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat că pentru 2014 se propune o creştere de 2,5 la sută faţă de acest an, bugetul pentru MMFPS reprezentând 4,5 la sută din PIB.
Câmpeanu a precizat că sunt propuse creşteri bugetare pentru mai multe capitole, cum ar fi pensiile pentru agricultori, care reprezintă 1,1 la sută din PIB, dar şi pentru drepturile acordate asistaţilor sociali, de 8,4 miliarde de lei, adică 1,28 la sută din PIB.
Fostul ministru al Muncii Claudia Boghicevici a criticat bugetul propus pentru Ministerul Muncii, precizând că acesta este "oglinda fidelă a eşecului guvernului Victor Ponta".
Deputatul PDL Claudia Boghicevici a spus că, în opinia ei, bugetul Ministerului Muncii pentru 2014 este unul fără viziune şi mai mic cu 700 de milioane de lei, deşi numărul şomerilor a crescut.
Boghicevici a acuzat Executivul de faptul că propune un buget care nu favorizează crearea de locuri de muncă şi că acesta este orientat doar spre "mici pomeni electorale".
"Acest buget taie cu 28 la sută cheltuielile pentru finanţarea proiectelor europene, este un buget al promisiunilor încălcate. Punctul de pensie nu va fi nici în acest an 45 la sută din salariul mediu brut, contribuţiile de asigurări sociale nu vor fi reduse, pentru că nu aţi bugetat acest lucru, iar legea unitară a salarizării nu va fi pusă în aplicare, deci noi nu vom susţine acest buget", i-a spus Claudia Boghicevici ministrului Muncii.
Niciunul dintre amendamentele propuse la proiectul bugetului din 2014 al Ministerului Muncii nu a fost avizat, deşi acestea vizau majorarea pensiei minime garantate sau majorări de indemnizaţii pentru diferite categorii sociale.
Comisiile reunite ale Parlamentului au avizat favorabil bugetul ICR de 28 de milioane de lei pe 2014
Comisiile reunite pentru cultură şi media ale Parlamentului au avizat favorabil, cu unanimitate de voturi, vineri, bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pentru anul 2014, în cuantum de 28 de milioane de lei, nefiind adoptat niciun amendament din cele propuse.
Comisiile reunite pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor au avizat favorabil, vineri, bugetul ICR, cu unanimitate de voturi. La şedinţa comisiilor din Parlament au fost prezenţi Lilian Zamfiroiu, preşedintele Institutului Cultural Român, şi Mariana Drăghici, director general economic al ICR.
"Pe baza limitei bugetare pe care am primit-o de la Ministerul Finanţelor şi în care am încercat şi sper că vom reuşi să ne încadrăm, asta neînsemnând că nu ne-am dori sume mai mari şi mai consistente, pentru că anul care urmează este unul plin de provocări, aşadar această limită acordată de 28 de milioane de lei am încercat să o repartizăm pe mai multe capitole. La nivelul programelor care reprezintă principala noastră prioritate se vor cheltui în anul 2014 65,2% din bugetul alocat, cheltuieli administrative de 11,9% şi cheltuieli de personal 23,71%", a declarat Zamfiroiu, la şedinţa de vineri a comisiilor de cultură.
De asemenea, Lilian Zamfiroiu a precizat că o altă prioritate a instituţiei pentru anul 2014 este participarea României la târgurile de carte internaţionale. "După succesul pe care l-am înregistrat în acest an la Paris şi la Goteborg, unde România a avut statutul de invitat de onoare, la ambele târguri, anul viitor ne vom concentra eforturile pe târgurile de la Paris, Istanbul, New York, Torino, Praga, Londra, Madrid şi Stockholm", a spus acesta. Potrivit lui Zamfiroiu, România va fi prezentă pentru prima oară la Târgul de Carte de la New York, cu un stand propriu.
Bugetele SPP, STS şi ORNISS pe anul 2014, avizate de comisiile parlamentare
Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului au avizat favorabil, vineri, fără amendamente, cu unanimitate de voturi, proiectele de buget pentru anul 2014 propuse de Guvern pentru SPP, STS şi ORNISS.
În proiectul de buget propus de Guvern se prevede ca bugetul ce va reveni Serviciului de Protecţie şi Pază în anul 2014 să scadă cu 30% faţă de anul 2013, de la peste 188 de milioane de lei la 131 milioane de lei.
Bugetul alocat pentru 2014 Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, de aproximativ 248 de milioane de lei, ar urma să fie cu circa 2,5% mai mic faţă de anul precedent, când serviciul a beneficiat de aproape 255 milioane de lei.
În cazul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, se prevede o creştere cu circa 4% a bugetului propus pentru anul 2014 faţă de 2013, de la circa 9,13 milioane de lei la peste 9,5 milioane de lei.
Comisia SIE avizează bugetul Serviciului pe 2014, de 195 de milioane de lei
Parlamentarii din Comisia pentru controlul SIE au avizat favorabil, vineri, bugetul Serviciului pe anul viitor, directorul instituţiei, Teodor Meleşcanu, declarând că acesta este de 195 de milioane de lei, adică cu 0,53% mai mic decât cel din 2013.
Meleşcanu a spus că la şedinţa Comisiei "nu a fost nimeni de la opoziţie".
În Comisia parlamenatră pentru controlul SIE opoziţia este reprezentată de Florin Secară de la PDL.
Bugetele SGG şi ale departamentelor pentru marile proiecte şi pentru energie, avizate în comisii
Bugetul pe 2014 al Secretariatului General al Guvernului, al Deparlamentului pentru marile proiecte, precum şi al Departamentului pentru Energie au fost avizate favorabil vineri în comisiile parlamentare economice şi de industrii, în forma propusă de Guvern.
Bugetul Departamentului pentru Energie, din cadrul Ministerului Economiei, este prevăzut pentru anul viitor în cuantum de 322.392.000 de lei, în creştere faţă de acest an, când instituţia a avut 140.995.000 de lei. Acesta a primit votul favorabil, în forma prezentată de Guvern, din partea parlamentarilor din comisiile reunite pentru politică economică, industrii şi servicii.
De asemenea, a fost avizat favorabil şi bugetul Departamentului pentru marile proiecte, în cuantum de 6.270.317.000 de lei, în creştere cu 12,8 % faţă de acest an.
În acelaşi timp, a primit votul favorabil bugetul Secretariatului General al Guvernului, de 7.232.455.000 de lei, cu 9,8% mai mult decât în 2013.
Bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului, avizat de comisiile parlamentare
Bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului pentru 2014, de peste 273 de milioane de lei, a fost avizat favorabil, vineri, de comisiile parlamentare de învăţământ, cu 20 de voturi "pentru", trei "împotrivă" şi o abţinere.
La proiectul de buget alocat Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) pentru 2014 au fost aduse trei amendamente, care au fost respinse cu unanimitate de voturi.
Ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a prezentat în faţa membrilor comisiilor parlamentare de învăţământ bugetul pe 2014 al MTS, precizând că şase milioane de lei vor merge pe cheltuieli de personal, peste patru milioane de lei pentru tabere sociale şi 300.000 de lei sunt destinaţi taberelor pentru olimpici.
Bănicioiu a vorbit şi despre necesitatea descentralizării instituţiilor subordonate, făcând referire în special la bazele sportive, care de mulţi ani sunt fie abandonate "intenţionat", fie în stare avansate de degradare.
"Susţin descentralizarea, sunt baze sportive care au fost lăsate intenţionat în paragină. Foarte multe din aceste baze nu pot fi susţinute din bugetul MTS, oricât de mare ar fi el. Cred că eficientizarea activităţii sportive nu se va vedea decât după descentralizare. Mai mult de atât, România nu ştie ce bani s-au dat pentru sportul românesc, de aceea consider că descentralizarea va reuşi să rezolve şi această problemă", a mai spus Bănicioiu.
Şedinţa a început cu 45 de minute întârziere faţă de ora programată, iar singurele discuţii contradictorii în cadrul dezbaterii pentru avizarea proiectului de buget al MTS au fost iniţiate de deputatul PDL Raluca Turcan şi au vizat în special explicaţii despre descentralizare, dar şi despre un proiect privind combaterea şomajului la tineri, despre care Bănicioiu a spus că este în responsabilitatea Ministerului Muncii.
Bugetul Ministerului Culturii pe 2014, suplimentat cu bani de la Preşedinţie, CC şi ANI
Bugetul Ministerului Culturii pe anul 2014, de 562,5 milioane de lei, a fost avizat favorabil de Comisiile de cultură din Parlament, care au adoptat şi un amendament pentru suplimentarea acestei sume cu 2,85 milioane de lei, banii fiind luaţi de la Preşedinţie, Curtea Constituţională şi ANI.
Comisiile reunite pentru cultură din Senat şi Camera Deputaţilor au avizat favorabil, vineri, cu unanimitate de voturi, bugetul Ministerului Culturii pe anul 2014, care este în cuantum de 562.586.000 de lei.
La aceşti bani se va adăuga o sumă de 2.850.000 de lei, un amendament în acest sens propus de deputaţii UDMR Marton Arpad şi Erdei D. Istvan şi senatorul UDMR Vegh Alexandru fiind adoptat cu unanimitate de voturi de Comisiile reunite de cultură ale Parlamentului.
Potrivit lui Marton Arpad, suma de 2.850.000 de lei va fi destinată consolidării şi restaurării monumentelor istorice.
"Acest buget (al Ministerului Culturii, n.r.) preconizează o inflaţie de 2,4% din PIB, ca atare, pentru orice instituţie, autoritate care a primit banii necesari pentru funcţionare, se justifică mărirea sumei acordate, execuţia bugetară pentru 2013, cu 2,4%. Eu cred în continuare că nici suma propusă, să nu mai vorbim de execuţia bugetară a Ministerului Culturii, la capitolul restaurări de monumente nu este acoperitor, pentru că. dacă înainte se puteau cheltui 53 de milioane lei, poate că 13 milioane lei sunt mai puţin şi 20 de milioane de lei preconizat mi se pare în continuare foarte puţin. Pentru că, spre deosebire de alte activităţi foarte importante, precum construcţiile de autostrăzi - dacă nu le facem anul acesta, poate le facem la anul -, dar un monument care se dărâmă anul acesta pentru că nu am intervenit nu-l mai putem reface, pentru că a dispărut (...) Am căutat conform legii locuri de unde putem lua bani", a explicat Marton Arpad.
Acesta a mai spus că suma de 2.850.000 de lei poate fi obţinută din diminuarea bugetelor altor instituţii, respectiv a bugetului Administraţiei Prezidenţiale, cu 300.000 de lei (de la capitolul "Bunuri şi servicii"), a bugetului Curţii Constituţionale (CC), cu 50.000 de lei (de la capitolul "Cheltuieli de capital"), a bugetului Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), cu 2.140.000 de lei (de la capitolele "Cheltuieli de personal" şi "Cheltuieli de capital"), a bugetului Consiliului Naţional al Audiovizualului, cu 100.000 de lei (de la capitolul "Cheltuieli de personal"), şi a bugetului Ministerului Finanţelor Publice, cu 260.000 de lei (de la capitolul "Alte cheltuieli").
"Pe mine m-aţi convins. Aţi spus două cuvinte magice - Administraţia Prezidenţială şi ANI. Pe mine m-aţi convins din start", i-a spus deputatul PNL Gigel Sorinel Ştirbu, preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, lui Marton Arpad.
Pe de altă parte, Radu Boroianu, secretar de stat în Ministerul Culturii, a declarat că problema patrimoniului din România "nu este de azi, de ieri". "Aş fi de acord cu tot ceea ce ar putea aduce fonduri în plus pentru monumentele istorice (...), dar ne-am luat angajamentul să păstrăm bugetul în limita sumelor pe care le-am propus", a mai spus Boroianu.
Cu toate acestea, deputaţii şi senatorii din Comisiile de cultură ale Parlamentului au avizat favorabil cu unanimitate de voturi amendamentul lui Marton Arpad şi, ulterior, şi bugetul integral al Ministerului Culturii pe anul 2014.
După votul final, senatorul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei de cultură din Senat, a declarat că bugetul pe anul 2014 al Ministerului Culturii "este mai mic cu doar 1,5%" decât cel de pe anul 2013 (571.281.000 de lei).
În plus, Severin a remarcat că în 2014 bugetul Ministerului Culturii nu mai este apăsat de necesitatea susţinerii financiare a Festivalului "George Enescu". "De aceea putem spune că avem o bază de pornire mai bună ca anul trecut", a spus Georgică Severin. El a precizat că Ministerul Culturii va fi sprijinit şi la rectificarea bugetară, pentru a putea desfăşura alte proiecte de mare importanţă.
Bugetul Ministerului Afacerilor Interne pe 2014, avizat de comisiile parlamentare de apărare
Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului au avizat favorabil, vineri, fără amendamente, cu unanimitate de voturi, proiectul de buget pentru anul 2014 pentru Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit proiectului de buget, acestui minister îi vor fi alocate anul viitor 8,3 miliarde de lei, faţă de 8,7 miliarde de lei în anul 2013.
Bugetul MApN pe 2014, de 1,42% din PIB, avizat de comisiile parlamentare
Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Parlamentului au avizat favorabil, vineri, fără amendamente, cu unanimitate de voturi, proiectul de buget al MApN propus de Guvern pentru anul 2014, de 6,8 milioane de lei, faţă de 6,2 milioane de lei în acest an.
Bugetul MApN pentru anul 2014 va fi de 6.873.143.000 lei, în condiţiile în care acest minister a beneficiat în 2013 de la bugetul de stat de 6.244.859.000 de lei.
La începutul şedinţei, ministrul Apărării, Mircea Duşa, le-a cerut parlamentarilor din cele două comisii să aprobe proiectul în forma propusă de executiv, care asigură "funcţionarea normală" a activităţilor Ministerului Apărării Naţionale.
"Aşa cum am aprobat în documentele noastre strategice avizate de CSAT şi ne-am stabilit ca acel obiectiv de a ajunge în anul 2016 la 2% din PIB, am avut în vedere la redactarea proiectului de buget acest principiu pe care l-am stabilit în comun şi bugetul pentru anul 2014 va reprezenta 1,42% din PIB, astfel ca, în următorii ani, 2015-2016, şi în funcţie de creşterea economică (...), să putem ajunge la acel deziderat al nostru să alocăm 2% din PIB pentru MApN", a mai spus ministrul.
Citește pe alephnews.ro: SURSE: Nicolae Ciucă demisionează din funcția de lider al partidului PNL, după EXIT POLL
Citește pe www.zf.ro: Cutremur pe piaţa imobiliară: ”Preţurile se vor duce la cer în perioada următoare. Realitatea e că cei care nu îşi vor mai permite să cumpere vor sta cu chirie, cum se întâmplă şi în străinătate“ VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
EXIT POLL Alegeri prezidențiale 2024, turul 1: Marcel Ciolacu – 25%, Elena Lasconi 18%, Călin Georgescu 16%, George Simion 15%
Cutremur pe piaţa imobiliară: ”Preţurile se vor duce la cer în perioada următoare. Realitatea e că cei care nu îşi vor mai permite să cumpere vor sta cu chirie, cum se întâmplă şi în străinătate“ VIDEO
Cine este antreprenoarea care a revoluţionat industria textilă cu afacerea sa? Ea a renunţat la jobul pe care il avea, pentru a se implica într-un proiect pe care îl creştea de mai multă vreme
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
De nerecunoscut! Cum a ajuns să arate Maria Sharapova, la 5 ani de la retragerea din tenis GALERIE FOTO
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe