David: Avem şansa să trecem de la un sistem în care se predă mult şi prost, la unul aerisit, relevant

Ministrul Educaţiei a publicat luni pe blogul personal un răspuns la un articol publicat recent de preşedintele Academiei Române, „în care se vorbeşte, cu referire la planurile-cadru pentru învăţământul liceal puse recent în consultare/dezbatere, despre <o nouă ofensivă contra istoriei şi geografiei>”.

„Iniţial am fost surprins, atât de titlu – amândoi ştiind că atâta timp cât sunt eu ministru, de la acest nivel nu va fi vreo <ofensivă> contra acestor domenii –, cât şi de mesajul public, când de fapt noi doi am început deja să discutăm despre cum ar putea arăta o soluţie bună pentru aceste domenii. Asta este ceva ce ne leagă, dincolo de multe viziuni diferite, şi anume preocuparea pentru identitatea şi cultura naţională bine făcute. Apoi am văzut asta ca o oportunitate de clarificare, încurajare şi parteneriat, ceea ce fac succint aici. Aşadar, îl întreb pe preşedintele Academiei Române dacă ne place cum actualul sistem de educaţie ne tratează copiii şi domeniile legate de identitatea/cultura naţională. Mie, nu (şi ştiu că nici lui)! Mă uit la testele naţionale şi internaţionale şi sunt extrem de îngrijorat când văd procente adesea de peste 40% sub sau la limita funcţionalităţii. Mă uit în jur şi văd prea mulţi copii care nu vorbesc corect limba română, se plictisesc de clasicii literaturii noastre, au teorii istorice pseudoştiinţifice, fac confuzii grosolane în geografia ţării, latina devine subiect de ironii etc”, scrie Daniel David.

El spune că acesta este momentul să regândim sistemul care a generat acest risc şi această problemă.

„Aştept din partea specialiştilor şi a organizaţiilor profesionale propuneri prin care să tratăm cu respect şi eficient aspectele de identitate/cultură naţională. Aş vrea să văd predate conţinuturi mai aerisite şi relevante, cu mijloace de predare şi manuale atractive, care să-i încurajeze şi să-i entuziasmeze, nu să-i plictisească pe copiii noştri, atunci când vorbim despre aspectele legate de identitatea/cultura naţională. Despre asta este vorba întâi şi abia apoi despre numărul de discipline şi ore, iar dacă văd un astfel de model credibil, numărul de discipline/ore va fi susţinut la modul natural. Acum, pentru a ajunge la acest model mai aerisit şi flexibil, am mizat în cazul unor discipline/ore pe o distribuire a responsabilităţii între centralizare (decizii impuse de minister) şi descentralizare (decizii la nivelul şcolilor şi/sau al elevilor) – fără a se pierde astfel ore -, dar sunt dispus să discutăm chiar procentele celor două, dacă avem propuneri de modele bune pentru lucruri care ţin de cultura şi identitatea naţională. Aşadar, voi susţine cât trebuie un astfel de model bun. Îl aştept, ca parte din consultare/dezbatere!”, arată ministrul Educaţiei.

El spune că aceste mesaj este şi pentru ştiinţe, „acum când pseudoştiinţa devine şi aici o problemă de securitate naţională, ceea ce ne arată că aşa cum am tratat până acum ştiinţele nu a funcţionat”.

El încurajează specialiştii şi societăţile profesionale să facă propuneri raţionale.

„În concluzie, avem şansa să trecem de la un sistem de educaţie în care se predă mult şi prost (avem printre cele mai multe ore/an între ţările OECD), foarte centralizat (cu puţine opţiuni la nivel de şcoală şi/sau elevi), care, dincolo de faptul că este învechit (se bazează pe modele şi unele manuale din 2004), chiar prin rezultatele generate ne pune adesea la risc copiii şi societatea, la unul în care se predă mai aerisit şi relevant, bine şi cu echilibru între centralizare şi descentralizare. În acest proces, să ne gândim în primul rând la copii – nimeni nu se prea gândeşte la ei în aceste discuţii –, fără însă să lăsăm profesorii deoparte şi să nu închidem şcoala pentru părinţi sau societate”, adaugă ministrul.