DEMOCRAŢIE SUB ASEDIU. Cum a ajuns Catalonia teatrul unui mini-război civil

Relaţiile dintre Madrid şi Barcelona s-au tensionat după ce conservatorul Mariano Rajoy a ajuns la putere în 2011, iar partidul său a promovat amendarea statutului de autonomie foarte extinsă de care se bucura Catalonia din 2006, alimentând tendinţa de obţinere a independenţei în această regiune.

În 2006, prin decizia parlamentelor spaniol şi catalan, Catalonia a fost definită drept „naţiune”, decizia fiind considerată ca o reconciliere între Madrid şi Barcelona după războiul civil şi dictatura lui Franco. De altfel, socialiştii remarcau că decizia este continuarea logică a paşilor spre obţinerea autonomiei, făcuti după moartea dictatorului Franco, în 1975.

„Prăpastia care separă statutul Cataloniei de principiile constituţionale este atât de adâncă, încât negocierile sunt imposibile”, se poziţiona, la acea vreme, actualul premier Mariano Rajoy, pe atunci liderul grupului conservator, de Opoziţie, din Parlament, acuzându-l pe premier că deschide calea desprinderii regiunii de Spania.

Crin Antonescu: Vreau să fiu un „preşedinte cetăţean”

Ministrul Apărării s-a întâlnit cu șeful NATO. Tîlvăr a evidențiat nevoia de a crește capacitatea de producție a industriei de profil din Europa

Tensiunea dintre Madrid şi Barcelona a crescut mocnit, după instalarea la putere a conservatorilor lui Rajoy, în 2011. În noiembrie 2014, fostul lider catalan, Artur Mas, a organizat un referendum fără valoare legală şi interzis de Tribunalul constituţional, privind independenţa Cataloniei, la care au participat aproximativ 2,3 milioane de persoane dintr-un total de 6,3 milioane. Aproximativ 80 la sută dintre ei s-au declarat în favoarea independenţei regiunii.

În toamna lui 2015, separatiştii s-au impus în alegerile regionale din Spania.  În prima sesiune după alegeri, Parlamentul catalan a adoptat o moţiune prin care  declara „începutul procesului de creare a unui stat catalan independent, sub forma unei republici” şi un „proces de deconectare democratică nesupus deciziilor instituţiilor statului spaniol”. Planul a fost contestat de Guvernul spaniol la Curtea Constituţională, care a blocat demersul pe termen nedefinit.

CITEŞTE MAI DEPARTE PE GÂNDUL.info

Citeşte şi: Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, replică la acuzaţiile fostului ofiţer Daniel Dragomir: SRI nu are firme acoperite. Va veni vremea când toţi vor fi obligaţi să prezinte dovezi

Citeşte şi: Purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, replică la acuzaţiile fostului ofiţer Daniel Dragomir: SRI nu are firme acoperite. Va veni vremea când toţi vor fi obligaţi să prezinte dovezi

Citeşte şi: Demisii şoc la FC Barcelona. Cine sunt numele mari care au parăsit clubul, în timpul meciului cu Las Palmas, în contextul evenimentelor de duminică din Catalonia

Citeşte şi: #CentenarulRosu | Moştenirea grea a cuvintelor comuniste. De ce nu mai folosim „miliţie” şi „tovarăş”