Dobre: Listele electorale pot fi făcute pe baza CNP şi a domiciliului din cartea de identitate

Dobre a fost întrebat care este situaţia românilor aflaţi în străinătate, dar care au buletin valabil, în ceea ce priveşte înscrierea lor în listele electorale.

"Un cetăţean român care domiciliază la Paris, acolo locuieşte el de 20 de ani, dar a rămas cu domiciliul în ţară, el în primul rând – atâta timp cât îşi păstrează cetăţenia română, pentru că cei care şi-o pierd sau renunţă la ea sunt operaţi, nu-i nicio problemă – a locuit cândva la Galaţi, el are cartea de identate, nu şi-a modificat-o, nu a anunţat, el figurează pe lista electorală permanentă, el are drept de vot, el poate să se ducă să voteze la Paris, la ambasadă sau în altă parte, şi acolo e trecut pe lista suplimentară, poate să vină acasă în ziua votului, la Galaţi, şi să voteze, şi atunci e operat pe lista permanentă, sau poate să se oprească la Bucureşti în ziua votului şi este trecut iarăşi pe lista suplimentară. Dar el este trecut în baza de date pentru că e cetăţean român şi constituţional are dreptul la vot, nimeni nu poate să-l scoată de acolo", a explicat Dobre pentru MEDIAFAX.

Ministrul Administraţiei a mai fost întrebat dacă persoanele cărora le expiră cartea de identitate figurează totuşi pe listele electorale.

"Figurează în liste, însă ea (n.r. – persoana) trebuie să-şi reînnoiască actul de indentitate, pentru că ea figurează în liste pe baza CNP, pe care nu-l schimbă nimeni (...) Nu e cazul celor care au domiciliul în străinătate (să fie înregistraţi în listele electorale permanente, n.r.), care nu mai au carte de identitate şi au numai paşaport, deci sunt o categorie", a explicat Dobre.

Ministrul a menţionat că această categorie de cetăţeni români au drept de vot, însă ei nu mai deţin un domiciliu în acte în România. "De asemenea, mai avem o categorie - cetăţeni români cu domiciliul în străinătate, pe care îi avem evidenţiaţi, cei care au domiciliu declarat îi ştim, tot, sunt vreo 400.000, şi care nu mai au carte de identitate", a explicat Dobre.

În ceea ce priveşte actualizarea listelor până la 31 august, ministrul Administraţiei a precizat că se va realiza o acţiune comună cu AEP şi INS.

"În momentul de faţă, conform solicitării Curţii Constituţionale, probabil că acţiunea aceasta de verificare a listelor electorale din 29 iulie – că asta cere Curtea – se va face împreună cu toate structurile, şi cu AEP şi cu INS, astfel încât să fie un răspuns concret şi clar", a menţionat Dobre.

El a fost întrebat dacă primarii au un interes să-şi scadă numărul de persoane din Evidenţa Persoanelor, având în vedere că acesta este unul dintre criteriile pentru alocarea de fonduri.

„Ar fi...primarul, ca şi structurile de evidenţă a populaţiei pe care le conduce, au o responsabilitate clară, legală, şi trebuie această actualizare să o facă continuu. Bineînţeles, că aţi văzut, există controalele AEP, au dat măsuri de sancţiune, vom verifica şi acum...”, a răspuns Dobre.

Ministrul a mai fost întrebat dacă are intrumente pentru a sancţiona, eventual, primarii care nu actualizează listele prin intermediul prefectului.

"Nu, prefectul nu subordonează primarii. AEP este cea care are atribuţii de control şi de sancţionare. Noi putem să-i sancţionăm pe ai noştri, din teritoriu, dacă nu-şi fac treaba, pe cei ai noştri din structură. Pe cel de la evidenţa populaţiei şi-l sancţionează singur primarul, că e în subordine, iar pe primar îl poate sanţiona Autoritatea. Dacă sunt amenzi contravenţionale, dacă nu, sunt chestiuni cu caracter penal...", a mai spus Dobre.

În plus, el a arătat că datele prezentate de INS sau de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu sunt relevante pentru a determina numărul persoanelor cu drept de vot.

"Nu toţi românii sunt asiguraţi, că sunt români care lucrează în străinătate care sunt în baza de date, dar care s-au asigurat în Franţa sau în Germania, şi de aceea nu corespund. Adică nu toţi românii din baza de date sunt asiguraţi la Casa Naţională de Asigurări", a explicat Victor Paul Dobre.

Totodată, el a fost întrebat dacă a fost realizată vreo analiză în ceea ce priveşte datele preliminare ale INS, ministrul precizând că datele rezultate din recensământ nu sunt concludente în acest caz.

"Sunt două lucruri diferite, recensământul populaţiei şi al locuinţelor făcut de INS are o anumită procedură, se desfăşoară de o anumită manieră. Acolo datele se culeg de o anumită manieră, Registrul Naţional de Evidenţă a Populaţiei se face pe baza actelor de naştere, de deces şi a altor acte care sunt avute în vedere. La recensământ, vine recenzorul, bate la uşă şi răspunzi. Unii i-au răspuns, unii nu i-au răspuns. Datele sunt pe bază de declaraţie, vine la mine acasă şi eu spun: «Stau cu soţia, stau cu fiul, stau cu nepotul». El nu-mi verifică nici actele, e o declaraţie a mea şi în baza ei mă indentifică şi completează o fişă. Dincoace, la Evidenţa populaţiei, trebuie să vin cu un act de deces să mi se elibereze un certificat de deces, trebuie să vin cu acte ca să îmi elibereze certificat de naştere", a explicat ministrul delegat al Administraţiei.

Citeşte şi: Ministrul delegat pentru Administraţie: Listele electorale se modifică încontinuu, de aceea s-a pus problema veridicităţii