Elena Udrea: Îmi asum o parte din vină pentru noile coduri penale

Elena Udrea a fost prezentă, luni, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie unde s-a judecat plângerea acesteia faţă de controlul judiciar pe cauţiune dispus de DNA, în dosarul în care deputatul este acuzată că ar fi finanţat în campania electorală din 2012 a PDL cu bani primiţi de la Bogdan Buzăianu.

La ieşirea din sala de judecată Elena Udrea a arătat că îşi asumă o parte din vină pentru modul în care au fost concepute noile coduri penale, arătând că până la acest moment Curtea Constituţională a României a dat aproximativ 30 de decizii de neconstituţionalitate a unor articole.

"Mă refer la un adevăr deja demonstrat şi anume că cele două coduri, Codul penal şi de Procedură Penală, intrate în vigoare în 2014, deja au fost în nenumărate situaţii declarate neconstituţionale, respectiv prevederile lor de către Curtea Constituţională. În peste 30 de situaţii s-a constatat că prevederile acestor coduri sunt neconstituţionale, iar eu mi-am asumat o parte din vină, ca membru al Guvernului care a iniţiat aceste coduri; ca membru al Parlamentului, care apoi a votat ulterior ordonanţa în Parlament, legea de aprobare a ordonanţei în Parlament, şi mi-am exprimat speranţa că totuşi Înalta Curte şi Curtea Constituţională vor corecta aceste greşeli pe care noi politicienii, Parlamentul, le-am făcut", a declarat Udrea.

Citeşte şi: Elena Udrea îşi achită cauţiunea. Avocat: Una dintre firmele în care e asociată a depus o garanţie care acoperă suma

Aceasta a menţionat că, luni, la termenul la care s-a judecat plângerea faţă de controlul judiciar pe cauţiune avocatul său a invocat o excepţie de neconstituţionalitate.

Întrebată de jurnalişti despre ce excepţie este vorba, Elena Udrea a precizat: "Spre exemplu în ceea ce priveşte cauţiunea, dacă aţi constatat, este diferit cuantumul, adică Parchetul pune cauţiuni şi pune cauţiuni foarte mari, în timp ce instanţele de judecată fie nu pun cauţiuni, fie pun cauţiuni foarte mici. Nu există un criteriu la care să te poţi raporta în ceea ce priveşte cuantumul maxim al cauţiunii. Legea spune că nu se poate să fie mai mică de 1000 de lei, dar nu spune cât de mare poate să fie. La fel de bine se pot pune şi 50 de milioane de lei, spre exemplu. Deci este impredictibilă această prevedere din codul de procedură şi ca urmare acesta este motivul pentru care s-a ridicat excepţie de neconstituţionalitate".

Elena Udrea a fost pusă, în 30 octombrie, sub control judicar pe cauţiune, stabilită la cinci milioane de lei, în dosarul în care este acuzată că ar fi primit cinci milioane de dolari de la Bogdan Buzăianu, pentru ca firma acestuia să aibă asigurată continuarea derulării unui contract încheiat cu Hidroelectrica, iar cu aceşti bani ar fi finanţat campania electorală din 2012 a PDL. Camera Deputaţilor a avizat începerea urmăririi penale şi a reţinerii Elenei Udrea în această cauză, respingând însă cererea DNA de încuviinţare a unei solicitări de arestare preventivă.

Citeşte şi: Deputaţii au constatat că lipsesc 22 de perechi de bile, după votul pentru reţinerea Elenei Udrea

Potrivit procurorilor, în vara anului 2010, Elena Udrea, în calitate de ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi de persoană cu funcţie de conducere în cadrul unui partid politic, având influenţă asupra factorilor de decizie din Ministerul Economiei şi SC Hidroelectrica SA, a pretins de la un om de afaceri, prin intermediul lui Radu Budeanu, suma de cinci milioane de dolari, pentru a asigura firmei controlate de omul de afaceri derularea în continuare a contractului bilateral de vânzare-cumpărare de energie electrică încheiat cu Hidroelectrica.

Elena Udrea arăta, după ce a fost pusă sub învinuire în acest caz, că omul de afaceri căruia i s-au cerut cinci milioane de dolari pentru un contract cu Hidroelectrica este Bogdan Buzăianu, iar Ana Maria Topoliceanu este cea care a folosit aceşti bani şi care trebuie să răspundă.

"În acelaşi context, la sfârşitul anului 2011, inculpatul Budeanu Radu Ioan a primit de la acelaşi om de afaceri o parte din suma de bani pretinsă de inculpată", au scris procurorii în ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale în cazul fondatorului Cancan.

Citeşte şi: Gheorghe Flutur, Sulfina Barbu şi Emil Boc, audiaţi ca martori la DNA, în dosarul Elenei Udrea

Procurorii DNA au mai arătat, în documentul citat, că la începutul anului 2012, Radu Budeanu i-a dat Elenei Udrea suma de 3,8 milioane de dolari primită de la omul de afaceri şi i-a înlesnit preluarea unei creanţe de 900.000 de euro pe care una din firmele controlate de omul de afaceri o deţinea ca urmare a unui împrumut garantat cu pachetul de 90% din acţiunile la o societate comercială cu activitate în mass-media.

"Pentru a ascunde adevăratul beneficiar al creanţei de 900.000 de euro, şi implicit adevăratul proprietar al firmei respective cu activitate în mass media, inculpatul Budeanu Radu Ioan a facilitat inculpatei Udrea Elena Gabriela încheierea unui contract de novaţie cu schimbare de creditor, între firma omului de afaceri şi o altă societate recomandată de inculpata Udrea Elena Gabriela", au precizat anchetatorii.

Citeşte şi: Boc: Voi merge ca martor la DNA, ca fost preşedinte de partid, în dosarul Elenei Udrea

Radu Budeanu, fondatorul Cancan, a fost pus, pe 19 noiembrie, sub control judiciar, cu obligaţia plăţii unei cauţiuni de două milioane de lei, fiind acuzat că ar fi intermediat mita de cinci milioane de dolari presupus a fi primită de fostul ministru al Dezvoltării Elena Udrea de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu. Ulterior, Budeanu a contestat decizia la procurorul ierarhic superior celui care a decis această măsură preventivă.

Surse judiciare declarau, pe 20 octombrie, pentru MEDIAFAX, că fondatorul Cancan, Radu Budeanu, şi Dan Andronic, asociatul majoritar al societăţii Editura Evenimentul şi Capital, care editeaza publicaţiile Evenimentul Zilei şi Capital, şi director general al Evenimentului Zilei, sunt implicaţi în cel de-al treilea dosar al Elenei Udrea, privind un contract între Hidroelectrica şi o firma privată, pentru care Udrea ar fi cerut cinci milioane de dolari.

În 7 octombrie, procurorii DNA au făcut percheziţii la firma Cancan TV, la cabinete de avocatură şi la locuinţele mai multor persoane, într-un dosar privind fapte de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar surse judiciare afirmau că printre cei vizaţi de anchetatori ar fi politicieni şi patroni de presă. Aceleaşi surse afirmau că şi Radu Budeanu, care în prezent nu mai este în acţionariatul firmei, dar controlează publicaţia tabloidă şi proiectul Cancan TV, ar fi vizat în anchetă şi urmează să fie audiat, el fiind atunci plecat din ţară.

Dan Andronic a fost audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie în 29 iulie, el spunând, la ieşire, că a fost chemat de anchetatori să aducă mai multe documente, fără a preciza în ce calitate a fost chemat.

În acest dosar ar fi implicat şi Bogdan Buzăianu, proprietarul Energy Holding şi finul fostului ministru al Economiei din perioada guvernului Năstase Dan Ioan Popescu, surse judiciare spunând că acesta este unul dintre "băieţii deştepţi" din energie, expresie lansată de fostul preşedinte Traian Băsescu, care îi definea astfel pe cei care cumpărau energie de la stat la preţuri subevaluate pentru a o revinde cu câştiguri mari. Acordul cu Energy Holding a adus Hidroelectrica cele mai mari pierderi dintre toate contractele cu "băieţii deştepţi" - 1,4 miliarde lei pentru perioada 2006-2012.