EXCLUSIV: Mancini: Se poate vorbi de o "problemă romă"

Mancini a admis că este posibil ca violenţa anumitor imigranţi români din Italia să fie generată de neintegrarea acestora.

"Dar, înainte de evenimentul de acum două zile, în ţara mea exista un consens general în ceea ce priveşte faptul că romii nu sunt faimoşi pentru agresiuni de natură sexuală. Ei se axau mai mult pe lucruri care i-au speriat pe compatrioţii mei, infracţionalitatea de mici dimensiuni - furtul portofelului de exemplu. Şi mai erau cunoscuţi pentru furtul din locuinţe. Se ştie în Italia că atunci când apare un grup de romi, când se instalează o tabără de romi, imediat în zonele din apropiere se comit furturi", a spus Mancini.

Ambasadorul a relatat că el însuşi a fost victima unui astfel de tip de furt mărunt, în luna mai sau iunie a acestui an.

"Eram în faţa Parcului Cişmigiu. Mă întâlnisem cu primarul Videanu şi urma să mă duc la Parlament. Eram cu doi colegi. Cinci tineri au venit la noi şi au început să cerşească. Atunci, unul dintre ei mi-a luat telefonul. Celălalt l-a atacat cu un cuţit de mici dimensiuni pe unul din colegii mei, tăindu-i haina pentru a-i lua portofelul. Când şi-au dat seama că am un telefon vechi, aş putea spune aproape decrepit, am negociat. Sunt diplomat, până la urmă, aşa că am negociat şi am reuşit să recuperez telefonul pentru 5 lei. Nu 5 euro, 5 lei", a spus Mancini, care a adăugat că a fost o experienţă într-un fel amuzantă şi a remarcat că tinerii erau "descurcăreţi şi deştepţi".

Acesta este tipul de infracţiuni pentru care sunt cunoscuţi românii, a spus el.

Întrebat cum crede că se va rezolva această problemă, Mancini a spus că este în primul rând nevoie de timp.

"În cele din urmă, cred că lucrurile se vor rezolva cu bine.Pur şi simplu, nu ne permitem un plan B", a concluzionat Mancini, subliniind relaţiile solide dintre România şi Italia. El a spus că pentru un rezultat bun este nevoie urgent de management pentru situaţii de criză, o viziune limpede a celor două ţări şi o relatare a aspectelor pozitive prin presă.

Mancini a admis că se poate vorbi despre o "problemă romă", dar a subliniat că trebuie definit cu atenţie şi în mod neutru, nu negativ, termenul "problemă". "Romii sunt din mai multe state, nu numai din România. Sunt cel puţin trei valuri de romi în Italia. Primul dintre ele este cel italienesc, avem mii de romi italieni, cu paşaport italian de care sunt mândri, destul de bine integraţi, în felul lor (...). Al doilea, venit în a doua jumătate a anilor '90, după destrămarea fostei Iugoslavii, începe acum, uşor, să fie integrat. (...) Este o comunitate destul de mică: doar câteva mii de elemente, care acum sunt destul de bine integrate. Dar cât de mult a durat? Şase-zece ani, o mulţime de timp. Acum este cel de-al treilea val de imigranţi", a spus Mancini, care a adăugat că este nevoie de o soluţie pentru viitorul acestora.

Ambasadorul a explicat că acest al treilea val nu este format doar din romi din România, ci şi de bulgari, unguri şi sârbi. Mancini a explicat că situaţia tensionată creată în prezent de crima comisă de un român de etnie romă ocupă primele pagini ale ziarelor deoarece este un eveniment de impact, petrecut recent, dar odată cu trecerea timpului va fi absolut necesară găsirea unei soluţii pentru ansamblul acestei comunităţi.

"Românii trăiesc de ani de zile în Italia. Ei nu sunt doar o comunitate foarte bine împământenită, ci în egală măsură şi una de succes având în vedere că potrivit cifrelor furnizate de Ambsada română de la Roma, sunt circa 17.000 de antreprenori români în Italia. Dar o comunitate trebuie să respecte legile ţării în care trăieşte", a spus Mancini.

El a reamintit că, potrivit lui Cristian David, numărul de români din Italia a crescut de trei ori în perioada 2004-2007, iar acest lucru a determinat şi o creştere a infracţionalităţii. El a spus că temerea italienilor este generată de faptul că, de departe, românii comit cele mai multe dintre infracţiuni. "Acest lucru poate fi înţeles prin prisma dimensiunilor comunităţii române", a spus el.

"Acest decret nu va deveni un act discriminatoriu la adresa românilor. Va fi îndreptat împotriva celor care comit infracţiuni grave", a spus Mancini, adăugând că, personal, susţine această măsură, care are sens pentru a proteja inclusiv membrii comunităţii româneşti.

"Ultimul lucru de care avem nevoie în politica noastră, în relaţiile noastre bilaterale, este asumarea unor lucruri neadevărate. Ceea ce se întâmplă în Italia este de fapt un val de emoţie generat de un episod infracţional unic. Cetăţenii italieni nu au o stare emoţională vizavi de români. (...) În Italia nu există campanii xenofobe. Vorbim despre sentimente împotriva acelora dintre imigranţi care nu respectă legea", a spus Mancini, întrebat în legătură cu posibilitatea ca, în pofida bunelor relaţii româno-italiene, crima de la Roma să genereze un val de sentimente antiromâneşti la nivelul societăţii italiene.

"Este inutil să repet că există sute de mii de români care muncesc în Italia. Majoritatea infirmierelor sunt românce. Majoritatea persoanelor care îngrijesc persoane bătrâne sau cu incapacităţi sunt de origine română", a spus ambasadorul, reamintind că, în timpul unei vizite recente la Bucureşti, primarul oraşului Torino a recunoscut că dacă românii ar fi nevoiţi să plece o treime din oraş s-ar închide.

Mancini a relatat că a fost prezent la întâlnirea desfăşurată săptămâna trecută, la Roma, între primarul Walter Veltroni, şi ministrul de Interne, Cristian David. "El (Veltroni - n.r.) i-a spus (lui David - n.r.) că Roma are capacitatea de a integra sute de nou-veniţi în fiecare lună, sute, dar nu mii de oameni. Aceasta este problema. În Roma vin mii de persoane aflate la limita societăţii. Cum putem să continuăm o astfel de situaţie? UE ar trebui introdusă în această problemă. Este de altfel o idee împărtăşită şi de ministrul Cioroianu, cu care am vorbit, şi de ministrul Cristian David", a spus Mancini.

Ambasadorul s-a referit în acest context la eventuala utilizare a fondurilor structurale europene astfel încât România să poată păstra pe teritoriul său persoanele repatriate din Italia precum şi pe cele care în mod voluntar vor accepta să părăsească Italia. Aceştia pot fi încurajaţi prin intermediul oportunităţilor de angajare, a spus Mancini, oferind inclusiv exemplul unor firme italiene dispuse să coopereze în acest program.