Fostul preşedinte CCR Augustin Zegrean, despre demersul şefului statului: Dacă se cer puncte de vedere Comisiei de la Veneţia, civilizat este să aştepţi răspunsul

Fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat, miercuri, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că este constituţional ca preşedintele României să sesizeze Curtea Constituţională după ce o lege a fost trimisă pentru reexaminare în Parlament, scopul fiind să verifice textul care a rezultat în urma reexaminării.

“Faptul că preşedintele a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională pe cele două legi, din pachetul de trei pentru că una este înapoi la Parlament, trimisă de Curtea Constituţională, este în regulă, constituţional este în regulă pentru că preşedintele, după ce solicită Parlamentului să reexamineze o lege poate să sesizeze Curtea Constituţională, chiar dacă anterior trimiterii în Parlament legea a fost verificată de Curte pentru că se presupune că prin reexaminare, unele texte se modifică şi atunci cel puţin cu privire la acele texte, preşedintele poate sesiza Curtea pentru a verifica textul care a rezultat în urma reexaminării”, a declarat Augustin Zegrean.

Conform fostului preşedinte al Curţii Constituţionale a României, Comisia de la Veneţia nu lucrează permanent, iar sesizarea pe care preşedintele Klaus Iohannis o face este chiar între sesiunile Comisiei.

„Comisia la Veneţia nu lucrează permanent, ea lucrează în sesiune, are patru sesiuni pe an. În restul perioadei, între sesiuni există 4 -5 oameni care fac parte din comisie, preşedintele, vicepreşedinţii şi doi sau trei secretari. În situaţia aceasta, când apar astfel de probleme între sesiuni, Comisia poate să desemneze doi-trei specialişti din cadrul Comisiei care se pot deplasa în ţara respectivă sau solicită legile în discuţie, le analizează şi fac un punct de vedere care este trimis solicitantului, dar este supus şi spre dezbatere la prima sesiune care urmează. La noi, lucrurile ar putea fi simplificate mult pentru că îl avem pe domnul ministru Tudorel Toader care este el însuşi membru în Comisia de la Veneţia, este specialist în drept constituţional şi probabil că dacă situaţia aceasta ar fi apărut într-o altă ţară, Comisia l-ar fi desemnat şi pe el să meargă despre ce e vorba”, a mai spus fostul preşedinte al CCR.

Augustin Zegrean a explicat că atunci când Comisia de la Veneţia este sesizată, se pune în mişcare o întreagă procedură şi este „civilizat” să fie aşteptat răspunsul şi să nu fie date legile înainte de a veni punctul de vedere al Comisiei.

„Curtea Constituţională nu-şi face programul după sesiunile Comisiei de la Veneţia pentru că ea nu funcţionează ca instanţă de judecată, cum este cazul Curţii Europene de Justiţie după care trebuie să aştepţi, legea prevedea că se suspendă cauza. Când te adresezi Comisiei de la Veneţia în mod normal, civilizat este să aştepţi răspunsul pentru că în momentul în care ai sesizat se pune în mişcare o întreaga procedură, un întreg mecanism şi ar fi cel puţin necivilizat să ceri un punct de vedere şi tu să nu mai aştepţi răspunsul, să dai legile înainte să vină acel punct de vedere. Dar asta nu atârnă de Curtea Constituţională în mod special. Curtea poate să dea o decizie. Curtea în general s-a cam potrivit la decizii cu practica Comisiei de la Veneţia”, a spus Augustin Zegrean.

Totodată, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale a României crede că preşedintele Klaus Iohannis are dreptate când spune că “sunt create noi structuri menite nu să eficientizeze justiţia, ci să timoreze magistraţii”.

“Câtă vreme se creează o procuratură specială, care are ca atribuţii doar să-i cerceteze pe magistraţi ce crezi mai mult decât atât?! Sigur că sunt structuri menite să timoreze magistraţii pentru că este un articol în Constituţie, articolul 16, care spune că suntem toţi egali în faţa legii, ori, când se face o structură specială de anchetă, numai pentru judecători şi procurori, nu mi se pare că mai suntem chiar egali în faţa legii. Poate fi interpretată şi dintr-o perspectivă şi din alta. De ce să fie un procuror special care să-i ancheteze pe judecători când pe alte categorii profesionale îi cercetează aceleaşi structuri de parchet, pe toată lumea?! Ar fi pentru prima dată când o anumită categorie profesională ar fi cercetată de o altfel de procuratură”, a spus Augustin Zegrean.

Totodată, potrivit fostului preşedinte CCR, Curtea Constituţională poate fi sesizată pe un articol pe care s-a pronunţat deja şi a respins sesizarea de oricâte ori se vrea, singurele cauze pe care nu se revine fiind cele declarate neconstituţionale.

“Curtea Constituţională analizează de regulă numai pe sesizare, deci nu se poate sesiza din oficiu. Plus că dreptul este într-o permanentă dezvoltare, într-o permanentă mişcare, sunt lucruri pe care nu le-ai observat la o primă cercetare, sunt lucruri care nu au fost sesizate într-o primă sesizare şi de aceea un articol pe care Curtea s-a pronunţat şi a respins sesizarea, poţi reveni, de oricâte ori vrei. Numai pe articolele pe care Curtea le-a declarat neconstituţionale nu mai poţi reveni. Unde Curtea s-a pronunţat şi a zis că este constituţional astăzi, poate să revină peste un an şi să spună că nu este în regulă, nu este bun articolul pentru că între timp lumea mai citeşte, mai învaţă, mai studiază”, a mai declarat Augustin Zegrean.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri că va sesiza Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia pe pachetul de legi ale Justiţiei.

Şeful statului a mai anunţat că după ce CCR se va exprima va face o nouă analiză a legilor şi va decide atunci dacă se impune o reexaminare.

Citeşte şi: Klaus Iohannis va sesiza Curtea Constituţională a României şi Comisia de la Veneţia pe legile Justiţiei/ Replica ministrului Toader: Dă indicaţii judecătorilor constituţionali