Conferinţa ZF | Colonelul ing. Mihăiţă Petre, Direcţia Generală pentru Armament: Anul acesta, lansăm 10 programe de înzestrare, două cu impact semnificativ pentru structurile de forţă

„La Direcţia Generală pentru Armament, avem 70 de programe de înzestrare, în diverse stadii de derulare, un număr de 30 de programe sunt, în prezent, active, adică au contracte şi achiziţii în derulare. Anul acesta, intenţionăm să lansăm 10 programe de înzestrare, dintre care două cu impact semnificativ asupra capabilităţilor structurilor de forţe ale armatei, iar celelalte programe sunt fie în stadiul de fundamentare la nivel operaţional, fie în stadiul de definire a strategiei de achiziţie, pentru care Direcţia pentru Armamente este responsabilă şi împuternicită să le desfăşoare”, a spus colonelul inginer Mihăiţă Petre.

Colonelul Mihăiţă Petre a enumerat cele mai importante programe de achiziţii, în derulare, la Direcţia pentru Armament: programul pentru avioane multirol F-35 (32 de avioane contractate anul trecut, cu perspectiva achiziţionării până la 48 de avioane, după 2030-2040), programul pentru avioanele F-16 (două escadrile fiind deja formate, a treia urmând a fi recepţionată anul acesta), programul de înzestrare cu Patriot (început în 2017, implementat în 2019, pentru patru sisteme, primul livrat în 2020 şi operaţionalizat în 2021, ultimele trei fiind primite în 2022-2023), programul de înzestrare cu tancuri Abrams (54 de bucăţi, primele urmând a ajunge în ţară în 2026), maşinile tactice blindate de tip uşor, sistemele de obuziere autopropulsate K9, HIMARS. În privinţa maşinilor tactice blindate de tip uşor, cel mai probabil colonelul se referă la vehiculele Cobra II de la Otokar, cu toate că achiziţia anunţată de minister nu presupunea cumpărarea a „câteva mii” de vehicule, aşa cum a susţinut, în cadrul conferinţei, colonelul Mihăiţă, ci doar 1.059.

În ceea ce priveşte capacitatea de producţie a României şi cât la sută din PIB-ul alocat apărării se investeşte în cercetare, colonelul Mihăiţă Petre a declarat: „Vorbim de 2% din bugetul întreg dedicat apărării, deci 180 de milioane de euro sunt direcţionaţi spre cercetare. (...) E un început. Trebuie susţinut. Trebuie să aibă un traseu predictibil. Trebuie canalizat acolo unde produce maximă eficienţă şi unde este nevoia principală a structurilor de forţă, altfel, este o risipă de efort şi resursă. Noi nu avem alocat de prea mult timp 2%. Până acum 5 ani, nu exista acest concept, această finanţare, iar partea de cercetare suferea. În ultima perioadă, încep să se vadă rezultatele. Avem câteva proiecte din cadrul programelor de înzestrare care se desfăşoară prin cele de dezvoltare. Sunt două proiecte de aparatură optică, de lunete. Sunt echipamente necesare înzestrării armatei. Menţinerea acestui 2% şi direcţionarea către sectoarele cu impact maxim au potenţialul de a multiplica acest 2% şi de a creşte valoarea lui adăugată”.

Acesta vorbeşte şi despre principala problemă a cercetării în domeniul apărării, care nu este resursa umană, ci partea de infrastructură: „Trebuie investit. Nu poţi să faci cercetare fără să ai uneltele cu care să o faci”.