Guvernul discută miercuri reglementări mai dure pentru tutun. Iohannis vrea să exporte în Balcani modelul românesc al legii antifumat

Proiectul de lege figurează pe ordinea de zi pentru şedinţa de miercuri.

Termenul de transpunere în legislaţia naţională a Directivei 2014/40/UE privind fabricarea, prezentarea şi vânzarea produselor de tutun este data de 20 mai 2016, anunţa Ministerul Sănătăţii la începutul lunii februarie.

Ministerul Sănătăţii amintea că acordă "o atenţie deosebită transpunerii Directivei 2014/40/UE în legislaţia naţională, având convingerea că prevederile actului normativ vor veni în sprijinul reducerii prevalenţei consumului de tutun, fiind vizaţi, în special, adolescenţii şi tinerii".

Punctele fierbinţi din proiectul de act normativ sunt interzicerea ţigărilor mentolate şi a celor cu arome, avertismentele mai mari pe pachetele produselor din tutun şi eliminarea posibilităţii de achiziţionare a ţigaretelor de pe internet, dar şi instituirea unor limite mult mai stricte şi în ceea ce priveşte comercializarea ţigărilor electronice sau a produselor de fumat din plante.

Proiectul de lege a fost publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii în ultimele zile ale lunii decembrie 2015 şi atrăgea atenţia asupra ingredientelor pe care le conţin ţigaretele aflate la raft şi prevedea interzicerea produselor din tutun care sunt îmbogăţite cu arome deosebite ce se diferenţiază de cea a tutunului simplu, fie că acestea se găsesc în compoziţia ţigării sau în filtre, hârtie, ambalaj, pentru cele din urmă fiind interzis să conţină nicotină. Mai mult, se preciza că producătorii de ţigări vor raporta Ministerului Sănătăţii date precum emisiile ţigărilor şi ingredientele folosite în procesul de fabricaţie a produselor din tutun.

Citeşte şi: Ministerul Sănătăţii: Directiva UE privind produsele din tutun, transpusă în legislaţia naţională până pe 20 mai

În afara legii erau scoase şi substanţele numite ''aditivi speciali'', de genul vitaminelor, al taurinei sau al cofeinei. ''Se interzice punerea pe piaţă şi a tuturor produselor din tutun care conţin aditivi “speciali” (precum vitamine, cofeină, taurină, aditivi care creează impresia că un produs din tutun are un efect benefic asupra sănătăţii sau că prezintă riscuri mai mici pentru sănătate, sau care sunt asociaţi cu energia şi vitalitatea, care colorează fumul, care facilitează inhalarea sau absorbţia nicotinei'', se arăta în expunerea de motive.

Textul legii reglementa şi nivelul emisiilor per ţigară, astfel că cea mai mare valoare nu are voie să depăşească 10mg de gudron, 1mg de nicotină şi 10mg de monoxid de carbon.

Chiar dacă legea se estimează că va intra în vigoare începând cu data de 20 mai 2016, lansarea pe piaţă a produselor care nu sunt conforme cu prevederile analizate este permisă timp de un an în plus, până în 2017. De asemenea, potrivit proiectului iniţial ''interzicerea punerii pe piaţă a produselor din tutun cu o aromă caracteristică al căror volum al vânzărilor la nivelul întregii Uniuni reprezintă 3 % sau mai mult într-o anumită categorie de produse se aplică de la 20 mai 2020''.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că România poate deveni furnizoare de expertiză pe arii de performanţă cum sunt sistemul de supraveghere a gripei, sistemul de urgenţă sau legislaţia antifumat în ţările din Regiunea Balcanilor.

"Prezenţa în România a doamnei Director (Zsuzsanna Jakab, Director Regional pentru Europa OMS- n.r.) deschide ţării noastre oportunităţi de colaborare regională şi mai ales de sprijin acordat în domeniul sănătăţii de către România ţărilor din Regiunea Balcanilor, în cadrul unei structuri de cooperare a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Astfel, ţara noastră poate deveni furnizoare de expertiză pe ariile de performanţă cum sunt sistemul de supraveghere a gripei, sistemul de urgenţă sau legislaţia antifumat", a spus şeful statului.

El a mai spus că angajamentul comun România - OMS priveşte o dezvoltare a sănătăţii echitabilă, durabilă şi responsabilă, în acord cu direcţiile formulate în Strategia pentru Sănătate în Europa 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

"Cu toţii suntem afectaţi de provocările globale care au un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei. Migraţia, schimbările climatice, pandemiile, siguranţa alimentară nu ţin cont de graniţe şi influenţează în mod direct şi indirect viaţa cetăţenilor europeni. Ele necesită soluţii integrate şi răspunsuri adecvate. În acest sens, semnarea Acordului de Colaborare Bienală între Organizaţia Mondială a Sănătăţii - Biroul Regional pentru Europa şi Ministerul Sănătăţii din România confirmă hotărârea noastră de a îmbunătăţi guvernanţa globală pentru sănătate şi de a dezvolta politici şi programe de sănătate eficiente'', a adăugat preşedintele Iohannis.

El a menţionat că Preşedinţia României a lansat o platformă de mediere pe probleme de sănătate şi a organizat dezbateri pe o serie de subiecte importante din domeniu, legate de migraţia personalului medical, de educaţia pentru sănătate şi prevenţie, de plasarea pacientului în centrul sistemului de sănătate.

"În acest cadru instituţional de dialog, Ministerul Sănătăţii lansează spre dezbatere Planul multianual integrat de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate. Cred că obiectivul nostru major este o mai bună stare de sănătate a populaţiei, incluzând aici şi grupurile vulnerabile. O populaţie sănătoasă este o populaţie în primul rând informată. Pentru aceasta avem nevoie de o creştere a nivelului de conştientizare, motivare şi educare privind beneficiile adoptării unui stil de viaţă corect, de acces egal la programe multianuale de promovare a sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate la nivel comunitar, dar şi de intersectorialitate, de o colaborare eficientă între instituţii", a mai spus Iohannis.

Preşedintele a opinat că educaţia pentru sănătate se adresează întregii populaţii, cu accent pe copii şi adolescenţi, întrucât conştientizarea importanţei prevenţiei şi adoptării unor comportamente sănătoase este necesar să înceapă de la cele mai fragede vârste. În egală măsură, trebuie avute în vedere şi grupurile defavorizate.

"Fără îndoială, avem nevoie de acest Plan de sănătate pentru România, care să fie sustenabil şi să răspundă aşteptărilor cetăţenilor. Sprijinul pe care Biroul regional al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii ni-l poate da pentru a accelera implementarea unei reforme adevărate este binevenit. Prin urmare, Ministerului Sănătăţii îi revine sarcina de a fructifica parteneriatul cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii, astfel încât Planul naţional să îşi atingă scopurile propuse şi să poată atrage fonduri care să susţină noi proiecte", a conchis Klaus Iohannis.

La Palatul Cotroceni se desfăşoară dezbaterea ''Promovarea Sănătăţii şi Educaţie pentru Sănătate - Dialog asupra Politicilor'', la care mai participă, printre alţii, Zsuzsanna Jakab, Director Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, ministrul Sănătăţii, Patriciu Achimaş-Cadariu, şeful CNAS, Vasile Ciurchea şi consilieri prezidenţiali.