Guvernul lasă investiţiile pe seama mediului privat: investiţiile publice vor fi în 2017 cele mai mici de la aderarea la UE încoace

Raportul privind situaţia macroeconomică pe 2017 şi proiecţia acesteia pe anii 2018-2020 - document explicativ care în­so­ţeşte bugetele anuale - vorbeşte des­pre cheltuieli de investiţii (în majoritate din buget şi din fonduri UE), de 34,4 mld. lei, dar, la ve­nituri, mizează pe 22 de miliarde de lei din fonduri ne­ram­­bursabile. Acest lucru poate însemna că, din buget, (scă­zând sumele aşteptate de la UE), ar urma să fie cheltuite pe investiţii 12 mld. lei – cea mai mică sume de la aderarea la UE încoace. Pe de altă parte, acelaşi document arată, la un alt capitol, că în structură cheltuielile de investiţii din buget (cheltuielile de capital) vor fi de 2,47% din PIB, iar din fondurile UE de 1,56% din PIB, adică 20 mld. lei din fonduri publice şi 12 miliarde din banii UE. Chiar dacă scenariul in­vesti­ţio­nal real ar fi acesta din urmă, cheltuielile de capital tot vor fi ce­le mai mici încă de dinainte de aderare încoace – cel pu­­ţin din 2006, ultimul an pentru care Finanţele mai păs­trează date despre execuţiile bugetare anuale. (Rămâne ca astăzi Finanţele să publice execuţia pe 2016 şi atunci se va vedea structura cheltuielilor, inclusiv a investi­ţi­ilor.)

Economiştii nu cred însă că ar exista bani chiar şi pentru aceste investiţii modeste ca pondere în PIB.

„Nu ai cum să ai acest nivel de cheltuieli pe investiţii pentru că veniturile pe care se bazează ele sunt «superoptimiste». Nu ai cum să realizezi o creştere economică de 5,2% în 2017, nu ai cum să atragi 22 de miliarde de lei bani nerambursabili, nu ai cum să strângi din taxe atât cât ai bugetat. Foarte probabil, la recti­fi­că­rile ce vin, sacrificate vor fi investiţiile, aşa cum se întâm­plă mereu“, comentează economistul Dragoş Cabat.

Finanţele: Investiţiile vor creşte pe măsură ce cheltuielile cu salariile se plafonează

Raportul privind situaţia macroeconomică care însoţeşte bugetul admite că majorarea cheltuielilor de personal are influenţă asupra cheltuielilor de investiţii: „Chel­tuielile de personal şi cele de natura asistenţei so­cia­le se majorează la începutul orizontului de prognoză atât în valoare nominală cât şi ca pondere în PIB pe fondul măsurilor recent adoptate la începutul anului 2017. Către finalul orizontului de programare acestea îşi diminuează dinamica nominală sub cea a produsului intern brut pentru a crea mai mult spaţiu fiscal pentru cheltuielile de investiţii“.

De asemenea, insistă documentul, reducerea ponderii în PIB a celorlalte naturi de cheltuieli creează spaţiu fiscal pentru majorarea substanţială a cheltuielilor de investiţii de la 4,2% din PIB în 2017 la 6,8% din PIB în anul 2020 în condiţiile asigurării unei ajustări a deficitului bugetar cash în medie cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în fiecare din ultimii doi ani ai intervalului de prognoză.

Aşa stând lucrurile, cel puţin pentru 2017, mai mult se aşteaptă de la investiţiile private.

Potrivit Finanţelor, evoluţia economică estimată pentru 2017 (o creştere de 5,2%) se bazează pe inves­tiţii şi pe consum, dar consumul va rămâne vioara întâi.

Finanţele cred că şi-au făcut datoria adoptând o se­rie de legi şi norme care să conducă la creşterea inves­tiţi­ilor private. Aşa ar urma să crească toate ramurile. Pentru industrie, care face un sfert din PIB şi care asi­gu­ră o bună parte a exporturilor, Ministerul Finanţelor (co­­piind ultimele date ale Comisiei Naţionale de Prog­no­ză) împarte felia de tort cea mai mare: o creştere de 6% în 2017, de la una de 1,5-2% în 2016. De asemenea, indus­tria ar urma să contribuie la creşterea economică cu 1,4% din PIB, de la un 0,6% din PIB estimat în 2016. De unde un asemenea avans miraculos, în condiţiile în care mediul extern se tulbură?

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune, citat de Mediafax, că, din punctul său de vedere, astfel de date ridică mari semn de întrebare: „Cererea internă scade, deci industria ar trebui să crească pe baza exporturilor. Or, într-o perioadă în care în Europa şi în lume apare izolaţionismul, protecţionismul este greu de crezut. Lumea se închide, se protejează. Este an electoral în Franţa şi politicienii susţin protejarea locurilor de muncă din ţară. Marea Britanie va ieşi din piaţa comună, iar Trump a anunţat deja măsuri pentru menţinerea companiilor în SUA. Iar noi lucrăm, în general, pentru comenzile primite din afară. E greu de crezut că vom avea o creştere atât de mare a industriei“.

Finanţele admit că tensiunile geopolitice păstrează incertitudinea la niveluri ridicate şi pot deveni un mare impediment pentru investiţii, comparativ cu aşteptările, dar adaugă: „Acest risc este încă dificil de cuantificat cu exactitate, întrucât încă nu sunt oficial definite priorităţile şi direcţiile de acţiune ale noii administraţii din SUA, până acum fiind exprimate doar opinii ale principalilor viitori decidenţi de politică externă a SUA.“

Prin urmare, varianta pozitivă predomină în strategia Ministerului Finanţelor. Sunt văzute creşteri majore nu doar în industrie, ci şi pentru construcţii, cu un plus tot de 6%.

Or, construcţiile au scăzut în primele 11 luni din 2016, cu 1,5% serie brută şi 0,9% serie ajustată.

În privinţa ritmului de creştere a formării brute de capital fix (investiţiile) acestea ar urma să aibă, potrivit Finanţelor, un avans în 2017 de 7,2%, la fel ca cele privind consumul final al populaţiei. Dar, în trimestrul al treilea din 2016, investiţiile în economie au avut un recul, de minus 0,8% după un avans de 6,8% în T1 şi de 7,6% în T2. Unele invesţii au fost amânate din cauze conjuncturale – s-a aşteptat eliminarea taxei pe stâlp sau a supraccizei. Aşa stând lucrurile, Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania susţine, în raportul său BTmonthly12, că investiţiile productive ar putea sări de la un plus de 3,9% în 2016 la 6,3% în 2017, în vreme ce consumul se va tempera de la un plus de 7,6% anul trecut la 5% anul acesta.

Citeşte şi: Ce rezolvă Iohannis cu referendumul? Marele risc al consultării populare convocate de preşedinte. Opiniile unor constituţionalişti

Finanţele enumeră, în Raportul privind bugetul pe 2017, măsurile luate de la începutul anului care ar trebui să conducă la creşterea investiţiilor private: aplicarea nelimitată în timp a facilităţii fiscale de scutire de impozit a profitului reinvestit; contribuabilii care desfăşoară exclusiv activităţi de inovare, cercetare-dezvoltare sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, începând cu anul 2017; modificarea uneia dintre condiţiile ce trebuie îndeplinită de persoanele juridice române pentru încadrarea în definiţia microîntreprinderii în sensul majorării limitei veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent de la 100.000 euro la 500.000 euro; stabilirea unei cote de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care au unul sau mai mulţi salariaţi şi eliminarea cotei de impozit de 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat.

Citeşte continuarea pe ZF.

Citeşte şi: Dragnea: Se fac presiuni ca mie şi lui Tăriceanu să ni se inventeze dosare. Voi face un demers legal

Citeşte şi: Tăriceanu: E corect ca agenda unui guvern să o facă strada? Dăm o valenţă hipertrofiată manifestaţiei

Citeşte şi: Preşedintele Iohannis despre buget: Cu securitatea naţională nu are voie să se joace nimeni

Citeşte şi: Iohannis despre cele 80 de milioane de euro amendă CEDO: Nu există aşa ceva, calcul pe colţul mesei

Citeşte şi: Băsescu: Adamescu a fost ucis de dispreţul pentru viaţă al procurorilor şi judecătorilor