Leonard Orban: Avem o mare problemă de imagine la UE, care contribuie la o exigenţă sporită

El a făcut aceste afirmaţii la conferinţa "Problematica suspiciunilor de fraudă şi a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale", organizată de Ministerul Afacerilor Europene.

"România are o mare problemă de imagine. După părerea mea, imaginea este mai rea decât realitatea. Din păcate, imaginea are efecte în decizile pe care le iau decidenţii de la Bruxelles, atât la nivelul Comisiei Europene cât şi la nivelul Parlamentului European şi al Curţii Europene de Conturi. La această imagine am contribuit şi noi din plin", a spus ministrul.

Ministrul a apreciat că, în zona conflictului de interese, România trebuie să ia măsuri mai stricte decât alte state membre. "Această imagine negativă pe care o avem contribuie la o exigenţă sporită şi conduce permanent la un risc de întrerupere sau suspendare de plăţi. În momentul de faţă, oprirea transferului banilor de la Bruxelles pe baza unor cereri de rambursare transmise de partea română a condus la nişte dificultăţi bugetare însemnate, care ne pun în situaţia actuală ca să avem mari greutăţi să mai continuăm plăţile interne către beneficiari", a atenţionat acesta.

El a subliniat că prin noile mecanisme care au fost create începând din decembrie 2011 s-au putut identifica o parte din aceste potenţiale conflicte de interese, cu riscuri derulării proiectelor comunitare.

"Chestiunile respective se fac cu dificultate. Nu e deloc simplu să identifici posibile conflicte de interese", a menţionat demnitarul.

Orban a spus că există "o mare dilemă" în legătură cu ce trebuie să fie făcut dacă se identifică eventuale conflicte de interese înainte de desfăşurarea licitaţiei, înainte de decizia privind atribuirea contractului.

Potrivit lui Orban, legislaţia nu ne permite "eliminarea" companiilor care ar putea fi în conflicte de interese sau au diferite legături cu membrii Comisiei de evaluare sau cu conducerea autorităţililor contractante.
El a dăugat că, în anumte cazuri, conflictul de interese a putut fi identificat după atribuirea contractului.

"Întrebarea este cum se poate gestiona aşa ceva şi până unde se pot face verificările în condiţiile în care resursele cu care se fac aceste verificări nu sunt suficiente", a întrebat Leonard Orban, care a adăugat că resursele umane care pot fi folosite în astfel de cazuri sunt insuficiente.

Ministrul a adăugat că problema conflictului de interese a devenit o prioritate de ordin zero pentru rezolvarea, deocamdată, a întreruperilor de plăţi pe diferitele programe operaţionale.

"Vom continua să manifestăm aceeaşi atitudine fermă legătă de modul în care se gestionează această problemă", subliniat Orban.