MCV - subiect de dispută între europarlamentarii români. Comisia Europeană - criticată pentru legătura cu Schengen

Comisia pentru Control Bugetar (CONT) a Parlamentului European (PE) a organizat, marţi, o audiere privind implementarea reformelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în Bulgaria şi România, raportor fiind europarlamentarul Monica Macovei. La dezbatere au participat şi ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, dar şi James Hamilton, fost procuror şef în Irlanda, şi Laura Ştefan, de la Expert Forum România.

Dezbaterea a stârnit un interes mai mare printre europarlamentarii români, printre care s-au aflat Ioan Mircea Paşcu, Doru-Claudian Frunzulică, Emilian Pavel, Viorica Dăncilă, Maria Grapini, Marian-Jean Marinescu, Cristi Preda, Victor Boştinaru, Damian Drăghici, Cătălin Ivan, Norica Nicolai, Siegfried Mureşan, Victor Negrescu şi Theodor Stolojan, în timp ce din partea bulgarilor au fost prezenţi în jur de şase europarlamentari. Dezbaterile pe MCV au fost urmărite şi de Mihnea Motoc, reprezentantul permanent al României la Uniunea Europeană.

Raportorul Monica Macovei a adresat Comisiei Europene şi politicienilor români şi bulgari rugămintea de a nu mai încerca să oprească MCV, deoarece acest lucru nu e în folosul României şi Bulgariei, precizând că mecanismul a fost "foarte eficient" şi că fără el nu ar fi existat o instituţie ca DNA.

Şi procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a subliniat faptul că MCV a fost "de un real ajutor" instituţiei pe care o conduce şi, în general, sistemului judiciar, arătând că o evaluare anuală a activităţii de către CE nu deranjează.

"Mecanismul ne-a ajutat în momente critice, atunci când s-a pus în discuţie schimbarea competenţelor instituţiei, modificarea legii pentru a rămâne fără instrumente din cauza unor anchete care s-au făcut", a spus Kovesi.

Citeşte şi: Kovesi: Putem vorbi de ridicarea MCV când Parlamentul va admite cererile de ridicare a imunităţii

Citeşte şi: Macovei, către CE şi politicieni: Încercaţi să nu opriţi MCV, nu e în interesul României şi Bulgariei

Citeşte şi: Cazanciuc în PE, la audierile privind MCV: România a depăşit etapa reformei sistemului judiciar

Citeşte şi: Oficial CE: România înregistrează progrese în cadrul MCV. Eforturile trebuie să continue

În schimb, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a afirmat că declaraţia preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker, privind ridicarea MCV în timpul mandatului său, este "un proiect realist la care, cu siguranţă, toţi trebuie să lucrăm".

Pe de altă parte, Cazanciuc a spus că România a depăşit etapa reformei sistemului judiciar, acum consolidând sistemul, şi nu mai este nevoie să fie în defensivă pe acest subiect.

”România nu mai are nevoie să fie în defensivă pe acest subiect. Am perceput colaborarea cu reprezentanţii Comisiei ca pe un parteneriat. După numeroase rapoarte, putem spune că vorbim despre o justiţie cu mult îmbunătăţită. Mă bucur că putem vorbi azi, cu fruntea sus, despre justiţia din România (...) Am depăşit etapa reformei sistemului judiciar şi acum consolidăm sistemul", a afirmat Robert Cazanciuc.

Afirmaţia sa a fost taxată de europarlamentarul Cristi Preda, care a scris pe Facebook că "ministrul Cazanciuc a vorbit ca un politruc comunist", atunci când a susţinut că "reforma justiţiei s-a încheiat".

După discursurile introductive, europarlamentarii social-democraţi au ridicat chestiunea instituirii unui MCV pentru toate statele membre, opinând, totodată, că de multe ori acest mecanism a fost folosit politic.

În timp ce Norica Nicolai (ALDE) a vorbit despre necesitatea unui mecanism european pentru combaterea corupţiei transfrontaliere, Marian-Jean Marinescu a spus că efectele MCV sunt evidente în reforma sistemului justiţiei în România, iar continuarea sau stoparea sa trebuie să se decidă în România. "În primul rând, prin diminuarea încercărilor de influenţare a justiţiei de către politicieni, şi nu numai, şi, în al doilea rând, de decizia instituţiilor implicate în sistem de a spune: «nu mai avem nevoie de acest mecanism, suntem pe picioarele noastre şi nu ne mai poate influenţa nimeni»", a spus Marinescu.

Social-democratul Doru Claudian Frunzulică a apreciat că MCV "ar trebui aplicat în toate statele membre ale UE, deoarece şi alte state membre se confruntă cu aceleaşi situaţii legate de corupţie şi independenţa justiţiei".

În schimb, toţi europarlamentarii români care au luat cuvântul au criticat legătura dintre MCV şi Schengen făcută de unele state membre şi i-au cerut explicaţii Secretarului general al Comisiei Europene, Catherine Day.

Marian-Jean Marinescu a spus că România îndeplineşte de patru ani condiţiile pentru a adera la Schengen, susţinând că CE ar trebui să convingă statele membre să nu facă legătura între Schengen şi MCV.

"Trebuie să convingeţi statele membre de acest lucru (că România e pregătită pentru aderare - n.r.). Olanda este cel mai mare investitor în România şi, în acelaşi timp, ţara care se împotriveşte la Schengen. Ori le place climatul din România, de aceea fac investiţii, ori este vorba de altceva când se împotrivesc la Schengen", a spus Marinescu.

Frunzulică a susţinut şi el că unele state folosesc aderarea la Schengen ca "un instrument de politică externă", ceea ce "nu este acceptabil", în timp ce colega social-democrată Viorica Dăncilă a subliniat că politicienii care leagă MCV de Schengen ar trebui "să se oprească".

În replică, secretarul general al CE, Catherine Day, a reamintit faptul că Executivul european consideră că cele două ţări sunt pregătite pentru Schengen, dar a subliniat că nu poate convinge şi statele membre de acest lucru.

"Comisia Europeană nu acceptă nicio legătură între MCV şi Schengen (...) Poziţia Comisiei a fost cât se poate de clară - nu acceptăm o legătură şi nu credem că este corect să se facă această legătură, dar nu putem convingem statele membre să aibă acelaşi punct de vedere", a spus Day.

În ceea ce priveşte nemulţumirile europarlamentarilor social-democraţi referitoare la menţinerea MCV, oficialul european a afirmat că mecanismul a fost acceptat de cele două state la aderare şi a subliniat că în alte state cazurile de corupţie sunt rezolvate atunci când apar.

"E adevărat că există corupţie în toate statele, natura umană este aceeaşi, indiferent de unde suntem. Dar diferenţa este că în alte state cazurile de corupţie sunt rezolvate atunci când apar. Şi asta aşteptăm şi în cele două state", a mai spus Catherine Day.

Ea a precizat că interesul CONT pentru MCV are legătură cu faptul că modul în care funcţionează un sistem judiciar "poate avea efecte pe plan economic şi poate descuraja investitorii să mai investească într-o ţară".

Pe de altă parte, Maria Grapini s-a declarat "nelămurită" de afirmaţia unui expert privind necesitatea existenţei unei comisii de experţi pentru evaluarea diplomelor.

"Sincer, nu am înţeles. Vreţi din nou ceva special pentru România sau ...?", a spus Grapini, moment în care europarlamentarul Cristi Preda a strigat din sală: "Ponta, Ponta".

De altfel, disputele dintre populari şi social-democraţi au continuat şi după încheierea audierilor.

"Bucurie mare pe adversarii statului de drept că vor scăpa de MCV în maximum 5 ani. Nu! Nu, nu, nu! MCV trebuie să existe până ne îndeplinim toate angajamentele iar independenţa justiţiei este ireversibilă!", a scris pe pagina sa de Facebook Siegfried Mureşan.

Nici intervenţia fostului procuror şef din Irlanda James Hamilton nu a fost pe planul europarlamentarilor social-democraţi. Ei au pus la îndoială sursele de informare ale acestuia, acuzâdu-l de faptul că utilizează "informaţii folclorice".

James Hamilton a ignorat acuzaţiile, subliniind, în schimb, că este important să existe sisteme şi proceduri deoarece "oamenii şi instituţiile pot dezamăgi". "Este important să aveţi sisteme şi proceduri. Amintiţi-vă că ideea separării puterilor în stat nu este o idee abstractă, îşi are originea în ideea că puterea corupe şi de aceea pentru a separa puterea între diferite instituţii este un lucru bun", a precizat expertul olandez.

"Aveţi nevoie să asiguraţi independenţa judecătorilor, a procurorilor, aveţi nevoie de mecanisme pentru a vă asigura că oamenii sunt numiţi pentru că sunt capabili şi oneşti (...) trebuie depolitizate numirile", a mai precizat Hamilton, adăugând că MCV a fost "un prieten din afară" al celor două state.

Dezbaterea pe Bulgaria a fost mult mai relaxată. De altfel, şi la nivel de reprezentare, bulgarii nu au făcut eforturi prea mari, în locul ministrului de Justiţie, Hristo Ivanov, fiin trimis un adjunct al acestuia.

Deşi ultimul raport MCV din ianuarie a fost unul negativ pentru Bulgaria, europarlamentarii din ţara vecină au părut mult mai puţin interesaţi de subiect, iar concluzia a fost trasă de un expert de la Sofia, care a susţinut nonşalant că în Bulgaria nimeni nu mai citeşte raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a progreselor înregistrate după aderare în cadrul reformei sistemului judiciar şi în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate a fost instituit de Comisia Europeană în 2007. Acesta se bazează pe angajamentele asumate de cele două ţări în momentul aderării. În cadrul acestui mecanism, atât Bulgaria, cât şi România au convenit să întocmească periodic rapoarte privind progresele înregistrate în realizarea obiectivelor specifice.

La data aderării, pentru România au fost stabilite patru obiective: asigurarea unei proceduri judiciare mai transparente şi mai eficiente, în special prin consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Suprem al Magistraturii şi raportarea şi monitorizarea efectelor noilor coduri de procedură civilă şi de procedură penală, instituirea, după cum a fost prevăzut, a unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să emită hotărâri cu caracter obligatoriu pe baza cărora să se poată aplica sancţiuni disuasive, continuarea realizării unor anchete profesionale şi imparţiale în cazul sesizărilor de corupţie la nivel înalt şi adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi luptă împotriva corupţiei, în special în administraţia locală.

În ultima perioadă, mai mulţi politicieni români, inclusiv şeful statului, Klaus Iohannis, au susţinut că MCV ar trebui ridicat.

Pe de altă parte, 73% dintre români şi 78% dintre bulgari doresc ca MCV să continue până când ţările lor ajung "la standarde comparabile cu cele ale altor state membre", potrivit unui Eurobarometru publicat pe 27 ianuarie.