Nicolicea: Votul prin corespondenţă şi electronic prezintă probleme. Listele electorale, obligatorii

"Aveam în gând să lucrez la acest sistem (...) de actualizare a listelor din ţară, pentru că avem o problemă şi la actualizarea listelor şi la înfiinţarea listelor electorale pentru diaspora", a declarat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, la seminarul "Organizarea alegerilor în străinătate, experienţa franceză", organizat de Ambasada Franţei la Bucureşti.

Precizând că face parte şi din comisia parlamentară de elaborare a codurilor electorale, Nicolicea a afirmat că prezentarea sistemului electoral francez, unde există liste electorale, iar fără înscrierea pe acestea nu se poate vota, îl ajută "foarte puternic" pentru că în România sunt "doi duşmani în orice reformare", populismul şi neîncrederea.

"Neîncrederea va fi învinsă atunci când prezentăm un sistem sau un exemplu care este activ în Franţa. Şi Franţa nu poate să fie acuzată că încalcă drepturile omului. De asemenea, populismul trebuie înfrânt pentru că acest populism a fost întins la maxim, dreptul cetăţeanului de a vota în orice condiţii şi fără reguli, de aici nu s-au putut elimina listele electorale suplimentare pentru că trebuie, nu, să-i oferi dreptul omului să voteze indiferent unde se află, de aici nu s-a putut face niciun fel de sistem din acestă 'scrisoare-răspuns' pentru înscrierea voluntară într-o listă electorală în diaspora pentru că s-ar fi socotit iarăşi că este o limitare a dreptului la vot. Reamintesc că simpla completare a unor declaraţii că nu au votat în altă parte a fost considerată o limitare a dreptului la vot, doar pentru motivul că se întârzia procesul de votare", a declarat ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul.

După părerea sa, actualizarea listelor electorale permanente este "soluţia pentru 90% din problemele pe care le avem", Nicolicea precizând că se va inspira din prezentarea făcută la acest seminar.

În ceea ce priveşte votul prin corespondenţă, oficialul român a spus că la început el a fost primit cu neîncredere în România, iar în prezent "toată lumea vorbeşte din nou fără să cunoască despre votul prin corespondenţă, ca şi cum ar fi un panaceu".

Eugen Nicolicea a explicat că votul prin corespondenţă şi cel electronic au aceeaşi problemă: "dispare un caracter care în România este sacru până în momentul de faţă şi anume secretul votului".

"Nu este vorba de secretul votului faţă de autorităţi, ci este vorba de secretul votului faţă de alţi alegători. Acest secret la noi este atât de puternic menţinut în conştiinţa publică încât, dacă doi bătrâni, soţ şi soţie, intră împreună în cabina de vot pentru că nu văd bine sau să se sfătuiască, aceasta este infracţiune. Şi atunci punem problema, de ce ar mai fi aceasta infracţiune dacă pot să stea acasă, să se sfătuiască şi cu nepoţii care, eventual, votează în locul lor contra a o bere. Până când opinia publică nu va fi bine informată şi va fi pregătită pentru ca să înţeleagă că se renunţă la această componentă a votului secret şi să accepte acest lucru eu cred că acest lucru nu trebuie să fie promovat aşa cum se încearcă acuma: votul prin corespondenţă e un panaceu universal", a spus ministrul.

Referitor la votul electronic, deputatul UNPR a precizat că electoratul român nu are încredere în el.

"Electoratul nu poate să aibă încredere. În momentul de faţă n–au încredere că rezultatul este corect nici când introduc buletinul în urnă, dar vă imaginaţi într-un sistem în care ei nu văd cum se transmite semnalul şi votul în altă parte", a subliniat Eugen Nicolicea.

"Listele electorale din diaspora sunt obligatorii măcar pentru faptul că le putem scădea din listele electorale de acasă, ca să nu mai avem vot dublu, unul în străinătate şi unul acasă, acasă votând, eventual, primarul pentru cei plecaţi la muncă, avându-le toate datele din buletin", a mai spus Nicolicea.

La rândul său, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat că votul prin corespondenţă şi cel electronic prezintă deficienţe, din cauza "posibilităţii de alterare a votului, ca să nu spun chiar de fraudare".

"Pentru cei cu o conştiinţă civică politică redusă a da plicul cu vot pentru o sumă de bani sau pentru un mic şi o bere la o fiestă în străinătate nu cred că e o mare problemă. Deci, trebuie să fim foarte atenţi în legătură cu această chestiune", a spus Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a mai spus că votul electronic "poate să fie o soluţie la prima vedere" dar comportă "complicaţii tehnice care au fost relevate de specialişti din domeniu". "Şi mai are o mare problemă: nu putem într-un timp foarte scurt după închiderea votului să verificăm dacă nu există vot dublu, şi electronic şi pe listă", a precizat el.

Tăriceanu a susţinut că "deficienţa majoră" de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014 a fost legată de "incapacitatea anticipării participării la vot".

Totodată, liderul Senatului a explicat că la alegerile din România sunt prea multe voturi pe listele suplimentare, fapt ce "a dus de multe ori la concluzia de suspiciuni de fraudă şi probabil foarte întemeiate". "Probabil că au avut loc aceste fraude fără ca să existe posibilitatea unui control astel încât un astfel de sistem cu liste electorale, înscrieri până la o anumită dată limită, ar permite eliminarea acestor posibilităţi de fraudă şi în interior", a spus Tăriceanu.

Potrivit legii franceze, cetăţenii stabiliţi în străinătate trebuie să fie înscrişi pe lista electorală consulară a misiunii diplomatice sau consulare la care sunt arondaţi în funcţie de reşedinţa lor. Înscrierea pe listă se face voluntar de către cetăţeni, dar până la o anumită dată: 31 decembrie a anului anterior celui în care se organizează alegeri. Totodată, ei pot vota şi electronic.

Cetăţenii francezi mai au la dispoziţie votul prin procură.

Numărul francezilor înscrişi pe listele electorale consulare a crescut de la 941.361 în 2007 la 1.135.404 în 2014.