Video Parlamentul a adoptat o DECLARAŢIE în care preşedintele Romaniei, CSM şi Ministerul Public sunt ACUZAŢI că uzurpă dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage la răspundere Guvernul LIVE TEXT

Proiectul de declaraţie a Parlamentului a fost adoptat cu 203 de voturi „pentru” şi 94 de voturi „împotrivă”.

USR a cerut ca votul să fie secret cu bile, iar PMP a cerut amânarea votului, ambele propuneri fiind respinse prin vot.

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a apreciat că nu se impune amânarea votului, afirmând că „proiectul de declaraţie a fost transmis cu mult timp înainte” şi depinde cum „s-a gospodărit fiecare grup” pentru a-şi aduce contribuţia la proiectul de declaraţie.

Călin Popescu Tăriceanu, din partea grupului ALDE:

• Departe de mine gândul de a contesta posibilitatea de a amenda o declaratie. Cei mai multi dintre dvs aveti un lung exercitiu parlamentar.
• Eu n-am pretentia ca acest text este perfect. Am o alta dorinta: Intr-un moment în care multe institutii trebuie sa cunoasca foarte bine cateva principii fundam ale functionarii statului de drept, par sa pluteasca intr-o confuzie.
• CSM doreste sa fie independent in cadrul arhitecturii institutionale, dar CSM pare sa doreasca aceasta independenta numai in raport cu Parlamentul pentru ca atunci cand observam cand presedintele actual s-a dus la CSM, imediat, impreuna cu presedintele au depus contestatiile pe care le cunoasteti la CCR.
• Parlamentul reprezinta poporul, cetatenii, iar presedintele republicii reprezinta statul. Nu ma pot abtine sa nu fac o remarca care ar fi trebuit facuta mai demult. Vreau sa intelegem cu totii: presedintele reprezinta statul si nu este seful statului. Nu merge aceasta institutie dupa formula din marina sau din armata: „Comanda la mine”.

Eugen Nicolicea, PSD:

• Declaratia a pornit de la nevoie de a explica anumite art din Constitutie. De foarte multe ori am invocat Constitutia. In calitate de presedinte al Comisiei juridice o sa initiem astfel de dezbateri publice pentru ca este necesar ca parlamentarii, populatia, media sa inteleaga exact prevederile constitutiei si sa nu mai propuage pareri contrare.
• Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman. Suprem nu mai poate fi egal cu altcineva. Deci declaratiile unor colegi si anume ca puterile sunt egale sunt lipsite de temei lingvistic si constitutional. Puterile sunt in echilibru, dar nu sunt egale.Nici nu pot sa fie egale, sunt niste puteri care au atributii diferite.
• Este o declaratie-explicatie pentru ca foarte multi nu reusesc sa citeasca Constitutia o citesc cam greu si cand reusesc, nu o inteleg. Presedintele trebuie sa fie arbitru, acum cred ca presedintele vrea sa fie judecator-arbitru. Statul e cel care pune biruri, nu are treaba cu poporul.

Anton Arpad, UDMR:

• Sunt de acord cu observatiile unor antevorbitori. Acest text putea fi mai bine formulat. Mai mult, poate era bine sa se fi dezbatut intr-o comisie reunita ca sa se facă aceste mici ajustari, dar în sine, textul este un semnal că ceva nu e în ordine: separatia puterilor in stat, căci nu e corect ca o autoritate şi nu ma refer doar la situatia în care DNA cercetează cum s-a ajuns la un proiect de lege sau o ordonanta, ci in cea in care alte autorităţi încearcă să influenţeze decizii ale unor autoritati alese pe ideea de oportunitate.
• Ca atare, daca textul este asa cum este, noi vom vota pentru acest text care putea să fie mai bine formulat pentru ca suntem convinşi caă trebuie să dam un semnal clar ca ceva nu este in ordine in structura noastra de separatie a puterilor in stat.

Cele mai importante declaraţii ale lui Vlad Alexandrescu, USR: 

• Grupurile parlamentare ale USR considera ca proiectul acestei declaratii neaga ordinea constitutionala a Romaniei si nu va putea in niciun fel sa voteze pentru adoptarea lui.
• Acest proiect de declaratie porneste de la un fapt irelevant si propune o filosofie o statului cu care niciun caz Parlamentul Romaniei nu va putea fi de acord, credem noi.
• Guvernul nu a emis OUG 13 in baza legii de abilitare a guvernului de a emite ordonanta. Guvernul a uzat de un drept constitutional, de a da ordonante de urgenta, pe care il are doar in timpul sesiunii parlamentare.
• Caracterul de urgenta a OUG 13, precum si situatia extraordinara, au ramas pana astazi nedefinite si neacceptate de societate.
• Faptul ca Parlamentul Romaniei am adoptat o lege de respingere a OUG 13 si de adoptare a Ordonantei 14 a prelungit actiunea presedintelui. Presedintele a aparat parlamentul aratand ca guvernul a gresit, guvernul a recunoscut aceasta greseala si Parlamentul a intarit aceasta judecata si actiune rezidentiala desfasurata in limetele constitutiei. iata de ce ipoteze de la care porneste declaratia este cu totul falsa.
• Faptul ca Parlamentul Romaniei am adoptat o lege de respingere a OUG 13 si de adoptare a Ordonantei 14 a prelungit actiunea presedintelui. Presedintele a aparat parlamentul aratand ca guvernul a gresit, Guvernul a recunoscut aceasta greseala si P a întarit aceasta judecata si actiune rezidentiala desfasurata in limetele constitutiei. Iata de ce ipoteze de la care porneste declaratia este cu totul falsa.
• A doua teza fundamental gresita a declaratiei e viziunea eronata pe care o propune despre Parlament. Parlamentul nu e un monolit. Dupa Revolutia Romana, Parlamentul nu mai e niciun Marea Adunare Nationala, el a devenit o pluralitate de partide si de voci politice. Acest mod de gandire autoritaritara e profund periculos. E inacceptabil de a afirma o asa-zisa suprematie politica a Parlamentului.
• Guvernul nu este o emanatie a Parlamentului, este expresia majoritatii parlamentare. Dreptul guvernului de a emite legi este exceptional.
• A ataca o OUG la CCR nu aduce atingere in niciun fel rolului fundamental de legiuitor al Parlamentului. Este inacceptabila calificarea drept „abuziva” a sesizarilor adresate CCR de catre institutii indrituirte prin lege sa recurga la o astfel de actiune.
• Grupul parlamentar al USR respinge cu fermitate incerecarea declaratiei de a face clasamente de legitimitate intre institutii sau autoritati ale statului.

Cele mai importante declaraţii ale lui Traian Basescu, liderul PMP:

• La articolul 61 din Constitutie si toate acestea le corelez cu elemente din declaratie. Se spune asa: Parlamentul este organul reprezentativ suprem al Poporului roman si unica autoritate legiuitoare.
• Oare ce inseamna suprem "Inseamna unic" Gresit. Sunt cei care ies in strada, sunt ONG-uri, sunt presedintele Romaniei.
• Cine v-a pus dragi parlamentari sa mergeti la CSM sa intrebati daca dati gratiere pe 5 ani si ei v-au spus nu, pe 3. Si ati venit cu scufita in mana la comisiile juridice cand va spune Constitutia ca sunteti cei care legifereaza. Pai cine va pune sa va caciuliti la alte institutii decat parlamentul?
• Intotdeauna am aparat institutia din care am facut parte si voi apara Parlamentul ca om al acestei institutii. Va sigur ca nu putem face greseli mai mare decat sa dam o declaratie cu exagerari constiutionale si pe de alta parte sa epxlicam cine suntem noi. Propunerea mea este: daca se simte nevoia unei astfel de declaratii, desi e proba de slabiciune a institutiei, propunerea mea este sa fie revizuit foarte serios textul. Altfel, pe acest text, PMP va vota impotriva, dar repet, din politciete, recomandarea este sa fie reviuita aceasta declaratie si pusa in parametri constitutionali corecti, recunoscand tuturor institutiilor drepturile lor.

Cele mai importante declaraţii ale lui deputatului PNL Catalin Predoiu, Vicepresedintele Camerei Deputatilor

• Parlamentul e intr-adevar o institutuie centrala a democratiei si nu este de conceput o democratie fara un parlament liber. Din aceasta perspecticva suntam total de acord.
• Proiectul se departeaza de spiritul si litera Constitutiei. Ceea ce se vede imedediat e intoleranta fata de o alta putere a statului, justitia, si lupta pentru suprematie.
• Proiectul uita sa enumereze si sa indice o serie de atributii prezidentiale, printre care dreptul de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice.  Proiectul este pe alocuri neconstitutional. In contetxul dat, proiectul mai sufera si de diferenta dintre vorbe si fapte.

Cele mai importante declaraţii ale lui Călin Popescu Tariceanu in Parlament: 

• Parlamentul nu va mai accepta pe viitor sa fie redus la conditia de spectator al unor decizii politice ce se iau dupa criterii netransparente de catre niste persoane care nu si au castigat prin vot dreptul de a decide.
• Aceste actiuni de discreditare a Parlamentului sunt lipsite de o motivatie rationala.
• Calitatea legilor creste ori de cate ori Parlamentul e lasat sa delibereze fara sa fie supus la presiuni exterioare. Parlamentul isi asuma suprematia politica fata de toate celelalte institutii publice
• Parlamentul ca expresie a suveranitatii nationale reprezinta societatea ro in ansamblul ei si cu toate componentele ei, ii reprezinta pe cei care au votot, dar si pe cei care nu s-au prezentat la urne.
• Presedintele Romaniei reprezinta statul roman (...), cele 3 puteri ale acestuia legislativa executiva si jduecatoreasca fiind nu doar separate de acestea, dar si distincte de cetatenii statului.
• Parlamentul oglindeste vointa societatii in timp ce presedeintele expplica arhitectura institutionala a statului si o explica atunci cand este necesar.
• Nimeni si nicio materie nu isi poate aroga dreptul de a uzurpa autoritatea legislativa a Parlamentului.

Proiect de Declaraţie a Parlamentului: Iohannis, acuzat de „abuz de drept” şi „uzurpare” a unui drept al Legislativului. Ce rol poate juca o astfel de rezoluţie

Preşedintele Klaus Iohannis este acuzat de „abuz de drept” şi de „uzurpare” a dreptului Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere, ca urmare a sesizării depuse la CCR privind OUG 13, potrivit unui proiect de Declaraţie a Parlamentului, aflat pe ordinea de zi a plenului comun de miercuri.

Parlamentul fiind singura instanta politica in fata caruia guvernule raspunzator fata de intreaga sa activitate. Parlamentul Romaniei califica drept neconstitutionale judecăţile pe care fie presed Romaniei, CSM sau reprezentanti ai Ministerului Ppublic le formulează la adresa unor decizii sau actiuni ale guvernului. Asemenea actiuni uzurpa dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage la raspundere guvernul pentru activitatea sa.

„Parlamentul României salută clarificările pe care CCR le-a adus în decizia sa din 8 februarie 2017, declarând neîntemeiate sesizările CSM şi preşedintelui României. (...) Ceea ce a făcut oportună şi necesară decizia CCR este absenţa manifestă a bunei credinţe în interpretarea legii fundamentale de către reprezentanţi instituţionali ai autorităţii judecătoreşti, ca şi abuzul de drept al preşedintelui României, care recurge la sesizarea fără temei a CCR doar în scopul blocării unui proces politic democratic” se menţionează în proiectul de Declaraţie.

De asemenea, în textul Declaraţiei se arată că Iohannis, CSM şi reprezentanţii ministerului Public au desfăşurat acţiuni care au „uzurpat” dreptul exclusiv al Legislativului de a trage Executivul la răspundere.

„Parlamentul califică drept neconstituţionale şi inacceptabile judecăţile pe care fie preşedintele României, fie CSM, fie reprezentanţi ai ministerului Public le formulează la adresa unor decizii şi activităţi ale Guvernului. Asemenea activităţi uzurpă ilegal şi abuziv dreptul exclusiv al Parlamentului de a trage Guvernul la răspundere”, se mai arătă în textul proiectului de Declaraţie.

În Declaraţia citată se precizează că „Parlamenul consideră că recenta decizie a CCR trebuie să pună capăt odată pentru totdeauna acţiunilor concertate de subminare a rolului şi prestigiului Parlamentului” şi că, prin această Declaraţie, „Parlamentul îşi reafirmă supremaţia politică faţă de toate celelalte instituţii publice”.

Această Declaraţie reprezintă, în cazul în care va fi adoptată, un act „exclusiv politic” al Parlamentului, fără niciun fel de consecinţe juridice.

Regulamentul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede că cele două foruri „se întrunesc în şedinţe comune pentru adoptarea unor declaraţii, mesaje sau a altor acte cu caracter exclusiv politic” şi că „aprobarea actelor cu caracter exclusiv politic se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi la şedinţa comună a celor două Camere”.

Acest proiect de declaraţie, într-o formă uşor modificată, a mai fost depus acum câteva săptămâni, la iniţiativa preşedintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spre includere pe ordinea de zi a unui plen comun, dar acest lucru a fost amânat atunci.

Citeşte şi: Şerban Nicolae nu CEDEAZĂ, chiar dacă Dragnea se opune Legii graţierii: Nu mai este ”ca pe vremuri, cu opinia unică ce emana de la conducătorul iubit”

Citeşte şi: Tăriceanu, atac la adresa lui Iohannis pentru atitudinea acestuia la bilanţul Parchetului General: Nu îşi înţelege rolul constituţional şi este gata să gireze abuzuri

Citeşte şi: Guvernul NU susţine amendamentul privind graţierea unor fapte de corupţie propus de preşedintele Comisiei Juridice din Senat/ Care este poziţia DNA

Citeşte şi: Klaus Iohannis, despre solicitarea puterii de a organiza consultări pe viitorul UE: "Au înţeles greşit"