Parlamentul European a aprobat Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020. România primeşte 7,25 miliarde de euro

Ca şi în actualul exerciţiu bugetar, Regulamentul Fondului de coeziune prevede că statele membre eligibile pentru finanţare sunt cele al căror produs naţional brut pe cap de locuitor este de mai puţin de 90% din media comunitară. România va beneficia în cadrul acestui fond, în valoare totală de 66 de miliarde de euro, de o sumă de 7,25 miliarde de euro, între 2014 şi 2020.

În schimb, domeniul de aplicare al Fondului de coeziune a fost extins, astfel încât "să includă acordarea de sprijin pentru eficienţa energetică şi pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul locuinţelor, astfel cum este prevăzut deja în cazul infrastructurilor şi întreprinderilor publice, şi să numere printre priorităţile de investiţii sprijinul pentru termoficarea urbană cu randament ridicat şi cogenerarea de energie termică şi electrică", potrivit textului adoptat, miercuri, cu 617 voturi "pentru" şi 39 de voturi "împotrivă".

Regulamentul privind Fondul de coeziune prevede excluderea de la acordarea de sprijin a fabricării, prelucrării şi comercializării tutunului şi a produselor din tutun şi a întreprinderilor aflate în dificultate.

O altă schimbare importantă vizează întreprinderile care devin eligibile pentru sprijin întrucât promovează proiecte pentru eficienţă energetică şi utilizarea energiei din surse regenerabile, deoarece s-a ajuns la un acord pentru a crea posibilitatea ca şi alte întreprinderi în afară de IMM-uri să poată primi asistenţă. În acest context, a fost adoptat şi un raport al eurodeputatului PSD Victor Boştinaru.

"Propunerea Comisiei sprijinea eficienţa energetică şi investiţiile în energie regenerabilă doar pentru clădiri publice şi IMM-uri. Aici am făcut un efort considerabil şi am reuşit să extindem sprijinul prin Fondul de coeziune pentru sectorul public şi privat. Sectorul de locuinţe reprezintă 40% din consumul total final de energie în UE şi 36% din totalul emisiilor de CO2, astfel încât am considerat că este necesar să extindem eligibilitatea şi pentru clădirile private pentru a creşte eficienţa energetică şi procentul de utilizare a energiei regenerabile şi pentru a reduce emisiile de carbon", potrivit unui comunicat al europarlamentarului social-democrat.

În ceea ce priveşte mediul, pe lângă sprijinul pentru eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile în sectorul locuinţelor şi pentru termoficare şi cogenerare, s-a ajuns la un acord pentru investiţii în sectoarele apei şi deşeurilor cu scopul de a îndeplini cerinţele acquis-ului Uniunii în materie de mediu şi, pe lângă aceasta, de a satisface nevoile identificate de statele membre.