PNL îi răspunde lui Cioloş: Recuperarea prejudiciilor de la corupţi, sursă bună pentru creşterea indemnizaţiilor mamelor

''O sursă bugetară avută în vedere atunci când am formulat amendamentele o reprezintă bugetul naţional, iar dacă vorbim despre cum colectăm mai mulţi bani la buget pentru a finanţa proiecte strategice pentru România – ca de exemplu creşterea demografică – atunci o sursă bună ar putea fi reprezentată de recuperarea integrală a prejudiciului din dosarele de corupţie. Sunt foarte mulţi bani acolo, iar ANAF şi Guvernul ar trebui să se concentreze pe recuperarea lor. Sunt convinsă că se pot adopta foarte repede reglementările necesare, astfel încât recuperarea prejudiciilor să se facă mai rapid şi banii să fie folosiţi în mod real pentru dezvoltarea României'', se arată într-un comnicat remis MEDIAFAX duminică.

Pocora susţine că măsurile de combatere a deficitului demografic trebuie să fie o prioritate, fiind obligatorii şi urgente, la fel ca şi angajamentul de 2% din PIB pentru Apărare, contribuţia la pensiile private sau respectarea angajamentului de deficit de 3%.

''Populaţia României a ajuns la nivelul anului 1966. Practic, în fiecare an din ultimii 50, potrivit statisticilor, două mici oraşe au dispărut de pe teritoriul ţării. În plus, tinerii (0-14 ani) sunt depăşiţi de populaţia de peste 65 de ani (vârsta de pensionare), declin care a fost etichetat de specialişti drept ”iarna demografică”. În aceste condiţii, sistemul de pensii şi cel de sănătate au intrat, deja, în colaps'', argumentează ea.

Citeşte şi: Cioloş: Parlamentul să spună de unde să tăiem ca să putem creşte indemnizaţiile pentru mame

Pocora explică faptul că dublarea alocaţiei pentru copii a fost doar o etapă şi trece în revistă amendamentele adoptate de Comisia de muncă la începutul lunii martie.

''Creşterea natalităţii are nevoie, însă, de mai mult. În cadrul Comisiei de Muncă din Camera Deputaţilor, am propus: eliminarea plafonului maxim de 3400 lei/lună al indemnizaţiei pentru creşterea copilului impus până acum, acordarea indemnizaţiei până când copilul împlineşte vârsta de 2 ani, indemnizaţia se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă stabilită - indemnizaţia minimă este de 85% din salariul minim brut pe ţară garantat în plată'', rezumă deputatul PNL măsurile aflate pe ordinea de zi a deputaţilor miercuri.

''Sunt convinsă că şi domnul prim-ministru Cioloş este preocupat de situaţia demografică a României, de familiile din România, de viitorul nostru şi, tocmai de aceea, am şi specificat în amendamentele adoptate în Comisie că legea va intra în vigoare de la 1 iulie 2016, după rectificarea bugetară, timp în care cred că vor putea fi identificaţi banii necesari implementării ei, fiind astfel respectate rigorile constituţionale şi ale jurisprudenţei CCR. În plus, chiar doamna ministru Costea, ministrul al Muncii, a declarat în Comisie că, urmare a acestor modificări legislative, se estimează o creştere de aproximativ 4000 de beneficiari şi un efort bugetar suplimentar pe 12 luni de aproximativ 180 de milioane de lei, efort bugetar calculat'', mai susţine Pocora.

''Proiectul de lege se află pe ordinea de zi de săptămâna viitoare a Camerei Deputaţilor, unde PNL va susţine toate aceste modificări făcute în Comisie şi sper că va avea şi susţinerea şi votul deputaţilor din PSD. După adoptarea şi promulgarea legii, Guvernul va trebui să facă normele legislative şi, de la 1 iulie 2016, să pună legea în aplicare. Aşadar, miercuri trebuie să votăm pentru viitorul României! Miercuri trebuie să facem paşi hotărâţi pentru a stimula creşterea reală a natalităţii!'', conchide vicepreşedintele PNL.

Parlamentul trebuie să spună Guvernului de unde trebuie "să taie" dacă doreşte creşterea indemnizaţiilor pentru mame, consideră premierul Dacian Cioloş, precizând totodată că bugetul pe acest an este angajat, iar cel de anul viitor poate depăşi un deficit de 3% pentru că sunt angajamente luate.