PNL şi PMP vor o nouă sărbătoare naţională - 15 mai, Ziua ardelenilor

”Ziua de 15 mai are o însemnătate istorică deosebită pentru ardeleni. Pe data de 15 mai 1848, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj s-au adunat 40.000 de români, care şi-au expus revendicările naţionale, politice, religioase şi sociale, pentru ca naţiunea romănă din Ardeal să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi celelalte naţiuni care locuiau în această provincie”, se menţionează în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de lege depus la Parlament.

Iniţiatorii mai arată că Marea Adunare de la Blaj din 15 mai 1848 a însemnat începutul organizării politice moderne la românii transilvăneni.

”După cum sublinia şi marele om politic sălăjean Iuliu Maniu, strănepotul lui Simion Bărnuţiu, actul istoric de la 1 Decembrie 1918 a avut la bază programul revoluţiei române de la 1848, enunţat pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, în ziua de 15 mai 1848. (...) Credem că propunerea noastră, ca ziua de 15 mai să devină o zi de sărbătoare naţională, este cu totul îndreptăţită”, se mai arată în expunerea de motive.

Potrivit proiectului de lege, sărbătorirea anuală a Zilei ardelenilor poate fi marcată de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale, reprezentanţele României în străinătate, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultural-artistic şi ştiinţific.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, pe 13 aprilie, decretul de promulgare a legii care stabileşte instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei.

Deputaţii au adoptat proiectul de lege privind instituirea zilei de 21 martie - Ziua Olteniei, iniţiatorii susţinând că regiunea este locul de plecare al primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi se cuvine marcarea momentului în care Tudor Vladimirescu intră în Bucureşti.

"Se instituie ziua de 21 martie - Ziua Olteniei (...) Sărbătorirea anuală a Zilei Olteniei va fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară şi in străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cu caracter cultual-artistic şi ştiinţific", potrivit proiectului de lege.